“Acest manifest este singura modalitate prin care băncile au putut să îşi transmită mai departe mesajul fără a fi «bruiate» de diferite persoane opozante”, spune Bogdan Preda, directorul executiv de relaţii publice al Consiliului Patronatelor Bancare din România. Fără a încerca să “bruieze”, Libertatea a ales să pună faţă în faţă atât reprezentanţii băncilor, cât şi pe unul dintrei cei mai vocali susţinători ai legii dării în plată, avocatul Gheorghe Piperea. Astfel, vă prezentăm în continuare ce spune manifestul, cum comentează avocatul Piperea şi ce răspund reprezentanţii băncilor. Chiar şi premierul Dacian Cioloş a avut o intervenţie pe această temă.

Manifest: Legea dării în plată este o lege bună pentru oameni. Aşa ţi-au spus. Ce nu ţi-au spus însă e pentru care oameni. Ce pentru omul obişnuit, care se duce în fiecare zi la muncă şi e foarte atent cu banii ca să-i ajungă de la o lună la alta, nu e. Ar fi chiar foarte bună pentru cei câţiva care au cumpărat nu un apartament, ci multe. Şi poate şi multe terenuri, că tot “imobile” sunt. Doar că, pentru ca ei să scape de pagube, o generaţie întreagă va plăti. Asta nu ţi-a spus nimeni.

Gheorghe Piperea: Este vorba doar despre consumatori. Doar despre ei exclusiv. Şi consumatorul este oricine altcineva, cu excepţia celui care face dezvoltări imobiliare, afaceri cu imobiliare, privilegiaţi din bănci care au luat credite pe care le-au folosit cum au vrut. Este o prostie infantilă chesiunea asta pentru că, după cum spuneam şi mai devreme, consumatorul este cel care ia un credit pentru el, pentru consumul propriu, pentru a-şi face o casă, pentru a cumpăra o casă, pentru a renova o casă.

Bancher: Guvernul a cerut Camerei Deputaţilor să modifice legea astfel încât aceasta să se aplice numai în ceea ce priveşte bunurile imobile cu destinaţie de locuinţă, excluzând terenurile şi clădirile comerciale. Proiectul de lege românesc nu ţine cont nici de această recomandare, el neintroducând un asemenea criteriu de eligibilitate în privinţa bunurilor imobile ce pot intra în sfera dării în plată. Prin urmare, aceste bunuri pot fi reşedinţe primare, reşedinţe secundare (una sau mai multe), terenuri luate pentru speculaţii imobiliare etc. Absenţa unui astfel de criteriu de eligibilitate, recomandat de consultanţi, este însă de natură de a genera semne de întrebare.

Manifest: Nu ţi-au spus că va creşte avansul pentru credite. Nu ţi-au spus nici că mulţi îşi vor pierde locurile de muncă.

Gheorghe Piperea: Avansul nu creşte sub nici o formă din cauza legii dării în plată pentru că: 1. Legea nu se aplică statului român, ci consumatorilor. 2. Avansul este majorat de bănci în baza unei reglementări cu privire la adecvarea capitalului, o lege care este deja în vigoare. 3. Cum poţi să spui că s-a majorat avansul la credite din cauza legii dării în plată când ea stă pe loc de 4 luni? Nu există legea dării în plată! D a c ă au făcut această majorare a avansului, au făcut-o pentru orice alt motiv.

Bancher: În anticiparea impactului negativ pe care astfel de drepturi l-ar putea avea asupra disciplinei de plată în România, băncile ar putea fi îndemnate să adopte condiţii de creditare mai aspre şi să grăbească rambursările anticipate. Ratele mai ridicate ale dobânzii şi creditarea limitată a gospodăriilor şi micilor afaceri pot afecta negativ creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Prin urmare, astfel de drepturi ar trebui să vizeze împrumutaţii vulnerabili şi să fie însoţite de măsuri de siguranţă eficiente care să prevină intrarea strategică în imposibilitate de plată şi să evite un impact negativ asupra creditării viitoare.

piperea

Avocatul Gheorghe Piperea este unul dintre cei mai activi militanţi împotriva abuzurilor băncilor

Manifest: Nu ţi-au spus că un tânăr va trebui să aştepte 8 ani în plus ca să poată să îşi ia o casă. Nu ţi-au spus că va dispărea programul “Prima Casă”

Gheorghe Piperea: Tinerii, dacă vor să îşi ia o casă, mai bine să aştepte 8 ani decât să îşi ia o casă acum şi să o plătească de 3 ori timp de 30 de ani. Un credit care se dă numai pentru 40% din valoarea imobilului poate să fie plătit în 10 ani cu o rată de 300-400 de euro pe lună, ceea ce pentru un salariu de 3.000 de lei pe lună este perfect posibil.

Bancher: Trecerea de la creditarea unei persoane la creditarea unui obiect obligă în mod natural băncile să considere obiectul mult mai riscant, ceea ce atrage creşterea puternică a avansului, ca şi a marjei de risc percepute de bancă. Nu este vorba despre o răzbunare, aşa cum în mod infantil declară anumite persoane, ci pur şi simplu de o politică raţională pentru a evita pierderile băncii. În această situaţie, un tânăr care doreşte să ia un credit pentru locuinţă va constata că nu mai trebuie să economisească un an şi câteva luni ca în prezent, ci vreo 8 ani, în condiţiile în care preţul locuinţelor ar scădea cu circa 10%. Deşi o abordare realistă mă face să apreciez că scăderea preţului locuinţelor va fi numai temporară, după care dezvoltatorii imobiliari îşi vor recalibra oferta de locuinţe la noul nivel al cererii, restabilind echilibrul – dar cu preţul scăderii ofertei de pe piaţă şi al încetinirii de ansamblu al creşterii economice.

Manifest: Şi nu ţi-au spus nici că piaţa imobiliară se va bloca. Nici că în provincie probabil nu se va mai vinde şi nu se va mai cumpăra nimic. Şi că greu, foarte greu se va mai construi ceva. La fel cum nu ţi-au spus nici că vor creşte chiriile.

Gheorghe Piperea: Ăsta cred că este un lucru foarte bun pentru că, dacă aceasta se va bloca, atunci va fi un stoc foarte mare de case, ceea ce înseamnă că cei care au stocuri mari de case vor fi nevoiţi să lichideze stocul. Şi asta înseamnă că vor vinde casele la preţuri foarte mici. Prejudiciul va fi pentru bancheri, care nu vor mai face “bani uşori” prin programul “Prima Casă”, pentru că acolo nu doar că se acordă garanţia de către stat, ci că se încasează şi dobânzi. Reţineţi asta: treaba băncilor este făcută de statul român.

Bancher: Scăderea preţului locuinţelor nu va fi un fenomen de durată, chiar dacă creditul va fi redus puternic; scăderea producţiei însă, da, va fi de durată! Ca şi, de altfel, creşterea costului chiriilor, întrucât cererea va fi mai mare şi mai stringentă (oameBancher: Scăderea preţului locuinţelor nu va fi un fenomen de durată, chiar dacă creditul va fi redus puternic; scăderea producţiei însă, da, va fi de durată! Ca şi, de altfel, creşterea costului chiriilor, întrucât cererea va fi mai mare şi mai stringentă (oamenii nu vor avea de ales!), iar oferta va scădea, pe măsură ce dezvoltatorii imobiliari vor fi siliţi să îşi reducă producţia pe măsura scăderii cererii solvabile de pe piaţă.

Manifest: Pierderea asta o vom plăti cu toţii. De la Buget. Din banii ţării. Din banii noştri.

Gheorghe Piperea: Care pierdere? Şi de ce să plătim noi din banii de la buget şi de ce să nu falimenteze nişte bănci care s-au obişnuit în anii 2005-2007 să dea credite în mod iresponsabil, iar în anii 2009-2015 s-au obişnuit să facă bani uşori pe spatele statului român. De ce să suportăm noi pierderile şi nu acţionarii acelor bănci? Apropo, despre ce pierderi vorbim? Băncile au spus că în 2015 au avut un profit de un miliard de euro, iar rata de profit la băncile din România a fost de două ori mai mare decât media din Europa, asta în condiţiile în care sunt 716.000 de români, plus familiile lor, care sunt faliţi. Prin urmare, de unde pierderi? Care pierderi?

Bancher: Creşterea semnificativă a deficitului public prevăzută în bugetul pe acest an antrenează nevoi mai mari de finanţare externă, care s-ar suprapune creşterii costului acestei finanţări. Calculele estimează costul suplimentar la cel puţin 600 de milioane de lei anual. Ar fi chiar interesant dacă cei responsabili cu această situaţie ar vitupera împotriva conspiraţiei internaţionale, împotriva ţărişoarei noastre, deşi, de fapt, “conspiraţia” a fost realizată de fix două persoane, din care un membru al Parlamentului.

Manifest: Şi te întrebăm: chiar este o lege bună pentru oameni? Una care face ca 19 milioane de români să plătească pentru câteva sute?

Gheorghe Piperea: Asta sună rău de tot, sună ca manifestele acelea comuniste. Nu este vorba de câteva sute de oameni, ci de câteva sute de mii de oameni. Şi nu vor pierde 19 milioane de români, ci vor pierde vreo 7-8 bănci.

Premierul Dacian Cioloş: Această lege trebuie să vizeze într-adevăr cazurile sociale, acele situaţii în care creditorii au luat un credit de la bancă ca să îşi cumpere o casă, un apartament în care locuiesc şi atunci când au probleme de rambursare să nu fie în situaţia de a scoate familia în stradă. Nu cred că această lege, sub acoperirea declarativă a cazurilor sociale, trebuie să rezolve problema speculatorilor de imobiliare care au luat credite de milioane sau zeci de milioane să investească în imobiliare şi acum văd că nu le mai funcţionează piaţa vor să arunce în aer sistemul bancar să îşi rezolve problemele.

ciolos

Dacian Cioloş susţine că legea trebuie să vizeze cazurile sociale