O copie extrem de rară a Declarației de Independență a SUA, veche de 250 de ani, găsită în corespondența veche a Marinei britanice: „Cât de extraordinar este?”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O copie extrem de rară a Declarației de Independență a SUA, tipărită în 4 iulie 1776, a fost descoperită de un voluntar în arhivele naționale ale Marii Britanii. Documentul se afla într-un volum vechi de corespondență a Marinei Regale britanice și fusese uitat acolo mai bine de două secole, potrivit The Guardian.
Cuprins:
Documentul extrem de rar a fost găsit întâmplător
Descoperirea a fost făcută de Michael Scurr, voluntar la Arhivele Naționale din Kew, în vestul Londrei. Într-o dimineață de joi, la sfârșitul lunii mai, el cataloga documente din colecția națională britanică, materiale care nu mai fuseseră înregistrate până atunci în detaliu.
Când a deschis un volum de corespondență navală din secolul al XVIII-lea, Scurr a desfăcut o hârtie și a recunoscut imediat primele cuvinte: „In Congress, July 4, 1776”. Era începutul Declarației de Independență a Statelor Unite ale Americii. Voluntarul și-a chemat supraveghetorul și i-a spus să vină să vadă documentul. Momentul a fost, a povestit el, unul „cu adevărat emoționant”.
Una dintre cele doar 11 copii cunoscute
Documentul descoperit este o copie a așa-numitei „Exeter printing”, o tipărire timpurie a Declarației de Independență. Doar 11 astfel de copii sunt cunoscute astăzi, iar aceasta este singura despre care se știe că se află în afara Statelor Unite. Hârtia a fost tipărită la Exeter, în statul New Hampshire, între 16 și 19 iulie 1776, la mai puțin de trei săptămâni după adoptarea Declarației la Philadelphia, pe 4 iulie.
La acea vreme, astfel de foi tipărite, numite „broadsides”, aveau rolul de a răspândi rapid vestea. Erau produse repede, distribuite cât mai larg și citite în public sau în comunități, pentru ca mesajul noului stat american să ajungă la cât mai mulți oameni.
Graham Moore, specialist în documente la Arhivele Naționale, a explicat pentru The Guardian că valoarea acestei copii nu stă doar în raritatea ei, ci și în povestea aproape completă a drumului pe care l-a făcut până să ajungă în arhivele britanice.
Documentul a fost luat de pe o navă americană capturată
Copia a ajuns în mâinile britanicilor după capturarea unei nave americane numite Dalton. Vasul era o navă corsară americană, autorizată să atace și să captureze nave britanice în numele noului stat american. Dalton a fost capturată de o navă de război britanică în decembrie 1776, în largul coastei Spaniei. La bord au fost găsite mai multe documente importante.
Unele dintre ele au fost trimise mai departe către instanța Amiralității, inclusiv comisionul navei, semnat de John Hancock, președintele Congresului Continental. Acest document îi dădea vasului dreptul de a ataca nave britanice. Declarația de Independență, însă, nu a fost tratată ca un document important. A fost consemnată doar ca „un alt document” și a rămas uitată în arhivele navale timp de 250 de ani.
Căpitanul navei era un susținător al noii Americi
Specialiștii cred că exemplarul ar fi fost cumpărat de Eleazer Johnson, căpitanul navei Dalton, în Portsmouth, New Hampshire, unde vasul s-a oprit scurt pentru a lua mai mulți membri de echipaj. Johnson era un susținător convins al cauzei americane. După capturare, el a declarat în fața unei instanțe din Plymouth, în Marea Britanie, că era cetățean al Statelor Unite ale Americii. Pentru Coroana britanică, o asemenea afirmație era încă privită ca trădare.
Amanda Bevan, șefa departamentului de documente juridice de la National Archives, a spus că își imaginează cum căpitanul ar fi putut citi Declarația cu voce tare pe punte, în fața echipajului său, pentru a le arăta oamenilor de ce își riscau viața pe mare. Echipajul Dalton era format din aproximativ 120 de oameni. Printre ei se aflau marinari englezi, irlandezi, scoțieni, francezi și danezi, dar și bărbați care se declarau cetățeni americani.
Povestea unui marinar de culoare liber
Printre membrii echipajului se afla și Daniel Cottle, descris în registre ca fiind un bărbat de culoare. Specialiștii de la Arhivele Naționale spun că, prin rolul lui pe o navă corsară americană, este probabil să fi fost un bărbat de culoare liber în 1776.
Graham Moore a explicat că prezența persoanelor de culoare libere în Revoluția Americană nu era neobișnuită. Oameni de culoare au luptat de ambele părți ale conflictului, atât pentru americani, cât și pentru britanici. După capturarea navei, Cottle și ceilalți membri ai echipajului au fost transferați pe o navă de pază, apoi duși în Anglia. Acolo au fost închiși la Old Mill Prison, în Plymouth.
De acolo, urma lui Daniel Cottle se pierde. Cercetătorii cred însă că ar putea exista încă informații care să ajute la reconstituirea poveștii sale, mai ales că majoritatea echipajului de pe Dalton provenea din Newburyport, Massachusetts.
O descoperire cu valoare istorică uriașă
Saul Nassé, directorul general al Arhivelor și custodele documentelor publice britanice, a spus că această copie este o dovadă puternică a faptului că istoria Revoluției Americane este, în esență, una transatlantică. Documentul nu este important doar pentru că este una dintre cele 11 copii cunoscute ale tipăririi de la Exeter, ci pentru că are o proveniență excepțional de clară: a plecat dintr-o tipografie din New Hampshire, a ajuns pe o navă americană, a fost capturat pe mare și a intrat apoi în arhivele statului britanic. O astfel de poveste documentată este extrem de rară, au explicat specialiștii.
Descoperirea vine cu puțin timp înainte ca Statele Unite să marcheze 250 de ani de la Declarația de Independență.
