Kelemen Hunor face o radiografie dură a crizei politice: „Guvernul e varză, Parlamentul e varză”. Un singur politician de vârf a scăpat de critici

Întrebat ce părere are despre prestația președintelui Nicușor Dan, care a desemnat două nume de premier care nu au mai preluat funcția, Eugen Tomac și Adrian Veștea, Kelemen Hunor a spus că el nu ar fi optat pentru aceste variante. Totuși, președintele UDMR a menționat că nu vrea să îl critice pe șeful statului, pentru că „trebuie să avem o instituție care stă în picioare și asta e președinția”.

„Eu aș fi făcut altceva și asta știe și președintele, știu și colegii mei. Eu aș fi făcut altceva. Nu vreau să-l critic în acest moment, că sunt destui care critică… Și, până la urmă, Guvernul e varză, Parlamentul e varză, totuși trebuie să avem o instituție care stă în picioare și asta e președinția în acest moment, cu președintele Dan”, a afirmat Kelemen Hunor în interviu.

„Am eu nemulțumirele mele, el știe acest lucru, nu vreau să-l critic mai mult public, fiindcă trebuie să avem măcar o instituție care stă cât de cât… Acum, eu nu vorbesc de celelalte instituții ale statului, eu vorbesc de instituțiile politice, de cei care au fost aleși, care au o responsabilitate directă față de cetățean”, a adăugat el.

Kelemen Hunor a continuat: „Nu aș fi început cu Tomac. Și nu e vorba de Eugen Tomac, de persoana lui Eugen Tomac… Deci, eu nu aș fi început cu un guvern tehnocrat. Guvernul tehnocrat ar fi trebuit să fie ultima soluție. Haideți să rămânem la această constatare. Că eu aș fi început cu altceva și dacă nu ar fi mers, atunci ultima soluție ar fi trebuit să fie guvernul tehnocrat, nu prima soluție”.

Președintele UDMR a explicat apoi că liderul PNL, Ilie Bolojan, s-a opus variantei Adrian Veștea, pe atunci prim-vicepreședinte al partidului, deoarece nici el, nici ceilalți membri ai conducerii PNL nu au fost informați de Nicușor Dan sau de Veștea despre această mutare.

„Dacă președintele Partidului Național Liberal ar fi spus că este de acord cu această propunere, atunci poate că lucrurile ar fi stat ușor diferit. Dar toată lumea a fost surprinsă și toată lumea a considerat, și percepția este importantă, nu știu dacă realitatea e așa sau nu, că au încercat să intervină în viața internă a unui partid politic. Și asta a fost problema din punctul meu de vedere pe care nimeni nu a reușit să o depășească”, a subliniat Kelemen Hunor.

„Ce înțeleg este că Nicușor Dan n-a vrut să împingă prin decizii prezidențiale sau prin atitudinea prezidențială PSD-ul spre AUR. Asta am înțeles eu. Eu nu cred că Nicușor Dan este PSD-ist, cum nu cred că este PNL-ist. Nicușor Dan e Nicușor Dan”, a conchis președintele UDMR.

Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură acum două luni, iar România nu are un guvern „plin” de atunci

România este în criză politică din 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie, miniștrii partidului condus de Sorin Grindeanu și-au depus demisiile.

Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut de Parlament și Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire. Au fost 281 de voturi pentru, adică exact numărul de voturi cu care a fost demis și premierul Florin Cîțu în octombrie 2021. După câteva ore, PNL a anunțat că trece în opoziție. Seara, președintele Nicușor Dan a declarat: „Vom avea un nou Guvern într-un termen rezonabil”.

Consultările formale de la Palatul Cotroceni cu PSD, PNL, USR, UDMR și AUR pentru desemnarea unui premier care să formeze un Guvern au început abia pe 18 mai și s-au finalizat pe 4 iunie, când Nicușor Dan l-a nominalizat pe Eugen Tomac. Potrivit Constituției, el avea la dispoziție 10 zile ca să vină în Parlament cu programul de guvernare și lista miniștrilor pentru votul de încredere. Numai că PNL și USR au anunțat că nu sprijină Guvernul Tomac, iar PSD se pregătea să facă același lucru.

Variantele Eugen Tomac și Adrian Veștea au căzut. PSD l-a propus premier pe Sorin Grindeanu, PNL, USR și UDMR pe Siegfried Mureșan

În acest context, duminică dimineață, 14 iunie, președintele Nicușor Dan a anunțat că Tomac și-a depus mandatul și a propus a doua variantă de premier, pe Adrian Veștea, pe atunci prim-vicepreședinte PNL. Numai că Veștea nu a informat partidul condus de Bolojan că a discutat separat cu președintele României, pentru că șeful statului i-a cerut discreție. Nici Nicușor Dan nu a informat conducerea liberalilor de această mutare.

După 8 zile, pe 22 iunie, Adrian Veștea a mers în Parlament cu programul de guvernare și lista miniștrilor, dar a picat la vot cu 189 de voturi favorabile, pentru că avea nevoie de 233.

O zi mai târziu, pe 23 iunie, președintele Nicușor Dan a început consultările cu partidele pentru a găsi un premier acceptat de toți. După câteva zile, PSD a venit cu varianta Sorin Grindeanu, președintele partidului, iar PNL, USR și UDMR l-au propus pe Siegfried Mureșan, cu toate că Ilie Bolojan afirmase că PNL este dispus să voteze un guvern minoritar PSD.

Pe 26 iunie, șeful statului a chemat din nou partidele la discuții, dar nu s-a ajuns la niciun rezultat.

Nicușor Dan l-a acuzat pe Ilie Bolojan că blochează formarea unui nou Guvern prin răzgândiri repetate. Cum s-a apărat PNL

În acest context, Nicușor Dan a lăsat de înțeles că premierul demis Ilie Bolojan se opune formării unui Guvern „plin” promițând ceva, dar schimbându-și repetat punctul de vedere.

Mai întâi, pe 25 iunie, Nicușor Dan a fost întrebat de jurnaliști dacă Bolojan l-a mințit referitor la susținerea Guvernului Tomac. Iar președintele României nu a negat, răspunzând diplomatic: „Nu o să vă răspund la această întrebare, dar o să vă spun că în momentul în care I-am desemnat pe Eugen Tomac, am avut așteptarea rezonabilă că o să fie o majoritate pentru această nominalizare, că altfel nu aș fi făcut-o”.

Dar pe 26 iunie șeful statului l-a acuzat indirect pe Bolojan de minciună după ce premierul demis a spus că PNL va sustine inclusiv un Guvern minoritar PSD, însă acest lucru nu s-a dovedit în negocierile de la Cotroceni.

„Am revenit la blocajul politic pe care marți îl credeam depășit. În baza pozițiilor partidelor de la consultări, a existat o singură formulă care părea că va întruni sprijinul unei majorități parlamentare: guvern minoritar PSD. Marți, PNL s-a angajat să voteze un guvern minoritar PSD, cu anumite condiționări față de programul de guvernare. De marți până azi, PNL și-a schimbat poziția”, a transmis Nicușor Dan pe rețelele de socializare.

Replica nu a venit de la Ilie Bolojan în calitate de președinte al PNL, ci de la Siegfried Mureșan: „Partidul Național Liberal nu îl va susține – și nici nu a spus vreodată că îl va susține – pe Sorin Grindeanu ca prim-ministru, cu autonomie totală și fără nicio asumare concretă privind obiectivele guvernării, așa cum a anunțat că își dorește în momentul în care a fost propus de PSD”.

Apoi a venit si Alexandru Muraru, vicepresedinte al PNL, cu un punct de vedere: „Dacă dvs preferați să protejați PSD, nu faceți decât să vă prăbușiți și mai tare în încrederea publică. Ca președinte, trebuie să spuneți ca PSD a demolat guvernul pro-european, a nesocotit protocolul de guvernare, angajamentele externe, programul de reforme și mai ales respectul față de români. Iar dvs nu ați făcut decât să cauționați aceste fapte”.

Astfel, deși a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai, Ilie Bolojan ar putea rămâne premier până în toamnă, după debutul noii sesiuni parlamentare, care începe pe 1 septembrie. Președintele PNL conduce Guvernul din iunie 2025.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE