Asasinatul cu bombă de la Arad. Expertiză psihiatrică pentru a stabili dacă există un „istoric de abuz fizic, emoţional sau sexual cronic” între Ioan Crișan și Laura Dronca, fiica acuzată de paricid

„Să se analizeze structura de personalitate a inculpatei”

Procesul asasinatului cu bombă de la Arad a intrat într-o nouă fază. Curtea de Apel Timișoara a dispus la termenul de judecată din 8 iunie 2026 o expertiză medico-legală psihiatrică prin care să se stabilească dacă Laura Dronca, Sebastian Bulbuc și Adrian Horodincă „au acţionat cu discernământ în momentul săvârşirii faptei ce le este imputată”. 

Un alt obiectiv al expertizei este de a stabili „ce măsuri de siguranţă cu caracter medical se impun a fi luate în cazul în care subiectul a acţionat fără discernământ raportat la fapta săvârşită”. 

Expertiza psihiatrică dispusă de Curtea de Apel Timișoara și realizată de Institutul de Medicină Legală Timișoara mai trebuie să analizeze care erau relațiile din familia Crișan, „în special relaţia cu tatăl său, fără a se limita la aceasta” pentru a se stabili motivația comiterii faptei. 

„Să se analizeze structura de personalitate a inculpatei, cu evidenţierea trăsăturilor specifice” și „să se evalueze pentru inculpată stilul de ataşament predominant şi compatibilitatea acesteia cu dinamica relaţională cu victima” sunt alte obiective al expertizei dispuse de instanță. 

Al șaselea din cele nouă obiective ale expertizei este să se stabilească „existenţa sau inexistenţa mecanismelor premergătoare şi să se analizeze rolul lor în cumularea stresului premergător faptei şi în compatibilitatea cu tipologiile de paricid determinate în studiile de specialitate”.

Este verificată și existența unui istoric de abuzuri

Expertiza psihiatrică realizată de Institutul de Medicină Legală Timișoara mai trebuie să analizeze și calitatea relaţiei dintre Laura Dronca și tatăl său, inclusiv „existenţa unui istoric de abuz fizic, emoţional sau sexual cronic, patternuri de conflict şi dependenţă a victimei”. 

„Să se reconstruiască, pentru inculpată, pe baza datelor disponibile, secvenţa evenimentelor premergătoare, existenţa factorilor declanşatori şi semnificaţia psihologică a actului pentru acuzat” este un alt obiectiv al expertizei psihiatrice. În fine, experții trebuie să identifice „existenţa motivaţiilor psihologice ale faptei”. 

„Elemente de natură psihologică, nu psihiatrică”

Avocatul Laurei Dronca a cerut realizarea unei expertize psihologice, susținând că „profilul de personalitate al inculpatei, analiza istoricului relațional și familial, evoluția motivațiilor și dinamica infracțională reprezintă elemente de natură psihologică, nu psihiatrică, ce pot fi utile instanței pentru a înțelege personalitatea inculpatei, motivele care au stat la baza comportamentului acesteia și eventualele tipare de acțiune, indiferent de măsura procesuală care va fi dispusă”.

Avocatul Laurei Dronca a mai subliniat că normele Institutului Național de Medicină Legală referitoare la efectuarea expertizelor medico-legale prevăd că expertiza medico-legală psihiatrică este realizată de instituțiile de medicină legală și implică atât evaluări psihiatrice, cât și evaluări psihologice, însă instituțiile de medicină legală nu efectuează expertize psihologice propriu-zise.

„Sfera de analiză a expertizei medico-legale psihiatrice este una limitată în ceea ce privește comportamentul uman și menționează că normele prevăd în mod expres că medicina legală nu efectuează expertize psihologice. Deși psihiatria și psihologia pot părea discipline apropiate, între acestea există diferențe esențiale. Psihiatria reprezintă o disciplină medicală, în timp ce psihologia nu este o disciplină medicală, ci una care analizează comportamentele umane, și nu bolile sau afecțiunile”, a mai arătat avocatul femeii acuzate de instigare la omor. 

Curtea de Apel Timișoara a acceptat ca la expertiza Institutului de Medicină Legală să participe și un psiholog desemnat de Laura Dronca. 

„Nu IML-ul stabilește cine poate fi expert parte”

După dispunerea expertizei, Institutul de Medicină Legală a transmis că expertul parte trebuie să fie „dintre cei recomandaţi și care sunt pe tabelul publicat de Consiliul Superior de Medicină Legală”.  

Avocatul Laurei Dronca a arătat că experţii indicaţi în tabelul publicat de Consiliul Superior de Medicină Legală sunt experți de medicină legală, iar pentru că instanţa a dispus efectuarea a două expertize într-una singură, respectiv efectuarea unei expertize psihiatrice cu participarea unui psiholog, „expertul parte solicitat este psiholog şi nu se află pe acel tabel, întrucât nu există niciun psiholog pe acel tabel”. 

„Pe acel tabel sunt trecuţi experții de medicină legală, astfel că nici psihologul care va participa din partea IML Timişoara nu face parte din acel tabel”, a explicat avocatul Laurei Dronca. Apărătorul a insistat că, în condițiile în care există imposibilitatea desemnării unui expert, „orice specialist poate să participe la o expertiză sau o expertiză poate fi dată spre efectuare oricărui specialist în domeniu, fără a fi nevoie să fie neapărat expert”. 

„Prin urmare, nu IML-ul stabilește cine poate fi expert parte, ci instanța”, a concluzionat avocatul. Apărătorul a cerut ca în cazul în care psihologul nu poate participa la efectuarea expertizei psihiatrice, să i se facă Laurei Dronca o evaluare psihologică extrajudiciară și să i se permită accesul expertului la locul de deținere pentru a-i face o evaluare. 

Instanța a amânat o decizie cu privire la realizarea unei expertize extrajudiciare efectuate de un psiholog până la finalizarea expertizei psihiatrice realizate de IML, „în funcție de răspunsul la obiectivele formulate”. 

Evoluția procesului de la Curtea de Apel Timișoara

Libertatea a urmărit de aproape evoluția procesului asasinatului cu bombă de la Arad, judecat la Curtea de Apel Timișoara. Ziarul a dezvăluit că nepoata victimei, Alexandra Bîlcea, cere daune morale de 500.000 de euro.

Libertatea a relatat pe larg mărturia fiicei Laurei Dronca, Alexandra Bîlcea (nepoata victimei), și a mamei acuzatei, Iosana Samica Crișan (soția victimei). 

Mărturiile au scos la iveală detalii tulburătoare din relația familiilor Crișan – Bîlcea.  Tot în Libertatea ați putut citi mărturia dată în fața instanței de fosta amantă a omului de afaceri ucis în asasinatul cu bombă de la Arad, Aurora Ardelean. 

„Cred că Laura ar fi putut avea dorința să își omoare tatăl”, a spus femeia în fața instanței. La același termen de judecată, a fost audiat în calitate de martor și fostul ginere al victimei, fostul deputat, actual vicepreședinte al CJ Arad, Sergiu Bîlcea.  Libertatea a relatat și mărturia dată, în premieră, în fața instanței de Laura Dronca, acuzată că i-a plătit pe Horodincă și Bulbuc să îi omoare tatăl.  

„Toată lumea îmi zicea să vând tot, să iau copiii și să stau în altă țară în liniște”, a spus, în fața judecătorului, femeia acuzată de instigare la omor. O mărturie importantă, care a putut fi citită în Libertatea, este a actualului soț al Laurei Dronca, Marius Dronca. Bărbatul a declarat în fața instanței că zeci de mii de euro din averea lui Ioan Crișan au fost cheltuite de el și soția lui, după ce s-au cunoscut pe Facebook, pe vacanțe.  

Moartea lui Ioan Crișan  

Omul de afaceri Ioan Crișan a murit pe 29 mai 2021, la vârsta de 66 de ani, în urma unui atentat cu bombă. Mașina sa Mercedes a explodat în parcarea unui supermarket din Arad, la scurt timp după ce a pornit motorul și a început deplasarea.  Cazul este considerat de anchetatori crimă cu premeditare (omor calificat), fiind vorba de o bombă artizanală pusă sub scaunul șoferului, cu sistem de declanșare la pornirea motorului. 

În octombrie 2024, după mai bine de 3 ani de anchetă, fiica victimei, Laura Dronca, a fost arestată preventiv, fiind considerată principala suspectă în comiterea asasinatului.  Mai sunt judecați pentru implicare în asasinarea cu bombă asupra lui Ioan Crișan doi bărbați, acuzați de executarea faptei: Bogdan Adrian Horodincă și Sebastian Ilie Bulbuc. 

Laura Dronca este acuzată de instigare la omor calificat (în formă agravată – violență în familie), instigare la distrugere și instigare la nerespectarea regimului materiilor explozive. Procurorii susțin că ea ar fi comandat și plătit asasinatul, suma vehiculată fiind de circa 100.000 de euro.    

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro