Ucraina a răspuns la cele 14 întrebări ale României despre explozia dronei din Portul Constanţa: „Autodetonarea nu a mai putut fi oprită”

Ucraina: dronele au fost pierdute în apropiere de Sevastopol, iar autodetonarea nu a mai putut fi oprită

Potrivit răspunsului transmis de partea ucraineană, în după-amiaza zilei de 4 iunie 2026, în apropiere de Sevastopol, la aproximativ 250 de kilometri de țărmul României, forțele ucrainene au pierdut comunicațiile cu patru drone navale de tip USV Sargan-3000, care se îndreptau către zona de est a Mării Negre. Din acel moment, autoritățile ucrainene au precizat că nu au mai avut niciun control asupra traiectoriei celor patru drone și nu au reușit restabilirea comunicațiilor.

În dimineața zilei de 5 iunie, la ora 09:54, Forțele Navale ale Ucrainei au informat Forțele Navale Române cu privire la pericolul reprezentat de drone în cazul autodetonării și au comunicat intervalul programat pentru activarea acestei secvențe. Potrivit părții ucrainene, lipsa comunicațiilor cu dronele a făcut imposibilă anularea comenzii de autodetonare. „Potrivit părții ucrainene, acest incident este unul izolat, cauzat cel mai probabil de acțiunile de război electronic ale Federației Ruse”, a transmis Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat.

MApN solicită un canal permanent de comunicare

În urma incidentului, Ministerul Apărării Naționale a solicitat autorităților ucrainene deschiderea unui canal tehnic permanent de comunicare între Forțele Navale Române și Forțele Navale Ucrainene. Totodată, au fost stabilite proceduri operative prin care cele două părți să se informeze reciproc, în timp util, cu privire la riscurile existente în Marea Neagră.

De asemenea, ministrul Apărării Naționale a cerut oficial ca toate dronele navale lansate în Marea Neagră să fie programate să se autodetoneze într-o zonă sigură, aflată în afara zonelor de interes ale României, în cazul în care ajung acolo din orice motiv.

Ministerul a precizat că a mulțumit pentru informațiile furnizate de partea ucraineană și a solicitat clarificări suplimentare, reiterând disponibilitatea pentru o colaborare mai strânsă.

Cum s-a desfășurat incidentul din Portul Constanța

MApN a prezentat și cronologia evenimentelor din 5 iunie.

La ora 06:20, Centrul de Coordonare Maritimă al Autorității Navale Române a informat Comandamentul Componentei Navale despre prezența unui obiect plutitor în apropierea Danei 78 din Portul Constanța. Comandamentul a informat Garda de Coastă și Serviciul Român de Informații și a alertat Centrul 39 Scafandri pentru pregătirea echipelor specializate în neutralizarea munițiilor.

La ora 09:54, autoritățile ucrainene au notificat partea română că au pierdut controlul asupra celor patru drone maritime din Marea Neagră și că acestea urmau să intre în secvența de autodetonare. Imediat după primirea informației, Forțele Navale au avertizat echipele de intervenție aflate la Dana 78, iar personalul din zonă a fost evacuat.

La ora 10:27 s-a produs explozia unei drone în Dana 78 din Portul Constanța, fără a fi înregistrate victime.

Ulterior, șeful Forțelor Navale a dispus efectuarea unei cercetări aeriene cu un elicopter Puma Naval, iar Direcția Hidrografică Maritimă a emis un aviz către navigatori privind existența unor obiecte periculoase în zonă. De asemenea, Comandamentul Maritim al NATO (MARCOM) a fost informat despre situație.

În jurul orei 11:00, Poliția de Frontieră a raportat că o navă a Gărzii de Coastă a observat o a doua explozie în afara Portului Constanța.

În jurul orei 13:00, Garda de Coastă a primit informații de la nave comerciale aflate în larg privind alte două explozii puternice produse în Marea Neagră, corespunzătoare celorlalte două drone.

La ora 14:35, autoritățile au decis sistarea operațiunilor de intervenție, după coroborarea informațiilor primite din teren cu cele transmise de partea ucraineană, toate cele patru drone fiind confirmate distruse.

Măsuri suplimentare pentru securitatea portuară

Ministerul Apărării Naționale a anunțat că Forțele Navale Române au adoptat măsuri suplimentare pentru protejarea infrastructurii portuare militare.

În același timp, la nivel interinstituțional, MApN participă, alături de Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Transporturilor și Administrația Portului Constanța, la procesul de clarificare a cadrului legislativ și a responsabilităților privind securitatea portuară militară și civilă.

Filmul exploziei dronei de la Constanța

Vineri, 5 iunie 2026, o dronă marină ucraineană a explodat în Portul Constanța, în zona Dana 78, provocând măsuri de securitate extinse.

Incidentul a avut loc la o săptămână după ce o altă dronă, de tip Geran 2, de provenienţă rusească, s-a prăbuşit pe un bloc din Galaţi, două persoane fiind rănite.

Potrivit unui comunicat oficial, Garda de Coastă a fost informată despre prezența dronei în jurul orei 6.20, iar explozia în port a avut loc la ora 10.28.

În dimineața zilei de 5 iunie 2026, un obiect plutitor, identificat ulterior ca fiind o dronă, a fost observat în Dana 78 a Portului Constanța. Informația a fost transmisă de Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare către Garda de Coastă, care a alertat imediat Ministerul Apărării Naționale (MApN) și Serviciul Român de Informații (SRI). Autoritățile au luat măsuri rapide de restricționare a traficului naval și securizare a perimetrului, au transmis autoritățile într-un comunicat, vineri seară.

„În jurul orei 10.25, semnalul de autodistrugere al dronei a fost detectat, ceea ce a necesitat evacuarea urgentă a personalului din zonă și stabilirea unei perimetru de siguranță de un kilometru”, se arată în comunicat. Trei minute mai târziu, drona s-a autodetonat.

După explozie, a fost activat Planul Roșu de Intervenție la nivelul municipiului Constanța, iar măsurile de securitate au inclus transmiterea a două mesaje RO-ALERT, unul la ora 11.21 și al doilea la ora 11.29, pentru evacuarea populației în zonele afectate și avertizarea locuitorilor din județele Constanța și Tulcea.

„După identificarea dronei, autoritățile române au contactat partea ucraineană, care a confirmat pierderea controlului asupra a patru drone. Celelalte trei s-au autodetonat: două în largul mării și una în afara portului”, au precizat oficialii. În urma incidentului din port, miniștrii de Interne și Apărare au solicitat o consultare de urgență prin videoconferință cu omologii din Ucraina.

Anterior, surse din MApN au confirmat pentru Libertatea că drona maritimă care a explodat în Portul Constanța este ucraineană.

Miruță: „O astfel de dronă poate duce până la 300 kg de explozibil”

După explozia dronei la Constanța, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă, a făcut mai multe declarații, la sediul MAI, despre ambarcațiunea care s-a autodetonat.

„Drona a fost văzută în portul civil azi-dimineață, în jurul orei 6, 6 și un pic. În jurul orei 10, autoritățile ucrainene au informat autoritățile române că au pierdut controlul asupra a 4 drone și că într-un timp foarte scurt urmează ca drona din portul civil Constanța să explodeze. Ceea ce ne-a permis să scoatem în 10-15 minute toate persoanele care se aflau acolo. Am primit această notificare din partea autorităților ucrainene, l-am sunat pe ministrul Apărării din Ucraina, spunându-i foarte deschis că așteptarea este ca atunci când se întâmplă să piardă controlul să ne anunțe. Împreună cu domnul Predoiu, am solicitat să avem o videoconferință împreună cu ministrul de Interne, cu ministrul Apărării atât din România, cât și din Ucraina. Este o țară aflată în război, însă în același timp și nouă ne e mai ușor să reacționăm dacă ni se spune că s-a pierdut controlul asupra unor astfel de drone.

O astfel de dronă poate duce până la 300 kg de explozibil. După ce ne-au spus autoritățile ucrainene că sunt în total 4 drone, ne-au menționat și care sunt orele la care sunt programate să explodeze. Găsesc reciproc respectuos ca atunci când o țară aflată în război, cum este Ucraina, să ne informeze cât de repede se poate când se întâmplă astfel de evenimente. Autoritățile au început să analizeze de la ora 6, confirmarea a venit undeva pe la ora 10. Nu știu să vă spun care este motivul pentru care autoritățile din Ucraina nu ne-au informat de la ora 6. Îmi place să cred că am fi descoperit și dacă n-am fi fost anunțați, dar am solicitat ca atunci când se întâmplă astfel de cazuri să fim anunțați”, a transmis atunci Radu Miruță.

Cronologia detaliată a evenimentelor

• 06.20 – Garda de Coastă primește alerta inițială despre obiectul plutitor.
• 10.25 – Detectarea semnalului de autodistrugere a dronei.
• 10.28 – Drona se autodetonează.
• 10.29 – Activarea Planului Roșu de Intervenție.
• 10.32-11.30 – Se primesc șase apeluri la 112 despre explozii.
• 10.45 – O navă comercială raportează două explozii la 145 km est de Constanța.
• 11.21 – Primul mesaj RO-ALERT este transmis privind evacuarea pe o rază de 1 km.
• 11.29 – Al doilea mesaj RO-ALERT este emis pentru județele Constanța și Tulcea.
• 13.50 – Evacuări preventive în zone ca Mamaia, Vama Veche și Costinești.
• 14.35 – Dezactivarea Planului Roșu de Intervenție.

Cum au gestionat autoritățile situația după explozie

Portul Constanța a intrat în nivelul 3 de securitate după explozie.

Potrivit Guvernului, la intervenția desfășurată după incident au participat zeci de echipe și mijloace de intervenție. Dispozitivul a inclus 80 de pompieri ai ISU Constanța, opt autospeciale de stingere, 11 echipaje SMURD, trei autospeciale pentru transportul victimelor multiple, un echipaj CBRN, o motocicletă SMURD, o autospecială pentru intervenții cu scafandri, un echipaj de terapie intensivă mobilă, un container multirisc și un punct medical avansat. De asemenea, în operațiuni au fost implicați 16 jandarmi, 33 de polițiști și 42 de polițiști de frontieră, sprijiniți de trei ambarcațiuni.

După confirmarea autodistrugerii tuturor celor patru drone ucrainene, autoritățile au oprit măsurile de evacuare, iar situația a revenit sub control.

Sargan-3000, tipul de dronă navală detonată în portul Constanța

Mai multe surse din spațiul internautic au identificat drona ajunsă la Constanța drept un model Sargan-3000. Site-ul rusesc Amalnews.ru, cu profil militar, arată că drona a intrat în fabricație în aprilie 2026 în Ucraina. Această dronă maritimă a fost anunțată oficial publicului, pentru prima dată, în martie 2026, de către comandamentul Forțelor Navale Ucrainene, cu ocazia anunțării rezultatelor exercițiului NATO REPMUS 2025 din Portugalia. Acolo, aceste ambarcațiuni RUC au fost testate și folosite pe post de adversar simulat, reușind performanța de a „scufunda” una dintre fregatele NATO (n.r. – la vremea respectivă, drona folosită în Portugalia a fost identificată drept o evoluție a clasei Magura).

Potrivit surselor analitice, începerea producției de serie a dronei Sargan-3000 a început în aprilie 2026, capacitatea actuală de producție ajungând până la 25 de unități pe lună, în diverse variante.

Clasa și arhitectura platformei Sargan

Dezvoltatorul poziționează Sargan-3000 ca pe o ambarcațiune de luptă fără pilot, reutilizabilă, de dimensiuni medii. Spre deosebire de ambarcațiunile kamikaze tradiționale, această dronă a fost concepută, în versiunea de bază, ca purtător permanent de armament controlat de la distanță și reproduce designul ambarcațiunii de luptă multifuncționale fără pilot, mult mai costisitoare, Katran Venom V2.

În ceea ce privește conceptul său de utilizare, această dronă de suprafață este un sistem de atac de la distanță conceput pentru a lansa atacuri militare și a se întoarce la bază (deși, inițial, Sargan a fost dezvoltată ca o dronă kamikaze de tip Sea Baby).

Drona maritimă are un carenaj specializat, cu profil redus și contururi hidrodinamice distinctive, fiind construită dintr-un material care reduce amprenta radar. Ambarcațiunea este echipată cu un sistem de propulsie cu jet de apă / waterjet (probabil bazat pe un motor diesel sau hibrid pentru a asigura o rază lungă de acțiune).

Caracteristici-cheie ale dronei navale Sargan

• Dimensiuni și autonomie: Sargan-3000 are o lungime de 6,9 metri, o lățime de 2,2 metri și o rază de luptă de până la 1.600 km.
• Capacitate de încărcare: În versiunea sa de bază (kamikaze), se știe că această dronă navală transportă un focos cu o greutate de până la 450 kg, care include probabil și greutatea totală a restului sarcinii utile.
• Viteză: Viteza maximă a dronei maritime nu este cunoscută public, dar platforma face parte din clasa vehiculelor de suprafață fără pilot de mare viteză, cu o viteză estimată în intervalul 40-55 de noduri (74,1 – 101,9 km/h).
• Conectivitate și Control: În timpul operării, drona este conectată la sistemul de cunoaștere a situației tactice Delta, care permite transmiterea în timp real a datelor despre ținte, a fluxului video și a telemetriei către operatori. Dispune de control multicanal, inclusiv terminale de comunicații prin satelit de rezervă (folosind rețele comerciale occidentale securizate și rețele militare NATO).
• Navigație și Siguranță: Platforma maritimă fără pilot este echipată cu un sistem autonom de navigație inerțială și optică pentru cazurile de bruiaj GPS și dispune, de asemenea, de module încorporate de contra-măsuri electronice.

Cele 6 versiuni ale platformei Sargan-3000

Drona navala Sargan-3000 are șase variante, replicând standardizarea deja cunoscută de la dronele MAGURA V7:

• Sargan MG (Machine Gun – Mitralieră): Echipată cu o turelă girostabilizată, controlată de la distanță, dotată cu o mitralieră de calibru mare (probabil 12,7 mm). Ambarcațiunea este folosită ca punct de tragere mobil pentru a oferi acoperire în operațiuni.
• Sargan R (Rocket – Rachetă): Este poziționată ca platformă purtătoare de rachete ghidate antiaeriene (SAM) pentru a contracara sistemele aeriene fără pilot și aviația inamică.
• Sargan D (Drone Carrier – Purtător de Drone FPV): Această modificare permite lansarea și controlul de la distanță al dronelor aeriene FPV. Ambarcațiunea este echipată cu celule de lansare, antene repetoare direcționale și stații de comunicații la distanță pentru a sprijini operatorii FPV pe distanțe lungi.
• Sargan EW (Electronic Warfare – Război Electronic): Transportă o suită complexă de sisteme de război electronic. Bruiază frecvențele de control ale dronelor inamice, falsifică semnalele satelitare (spoofing) și interferează cu frecvențele de detecție (radare).
• Sargan BMB (Bomber – Bombardier): O versiune dificil de analizat, având capacități de bombardament (probabil concepută pentru a lansa muniții planoare de mici dimensiuni sau pur și simplu pentru a lansa mine de artilerie).
• Sargan N (Naval Miner – Puitor de Mine Naval): Drona este echipată cu rampe și mecanisme de fixare pentru transportul, eliberarea automată și plantarea precisă a minelor navale ancorate sau de fund”, se arată în analiza citată.

Luând în considerare imaginile care au circulat în spațiul public post-explozia din 5 iunie, ce a ajuns în portul Constanța a fost versiunea Sargan EW, adaptată pentru război electronic.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro