Mergi direct la conținut »
COPIII SISTEMULUI. România, țara în care aceeaşi lege e interpretată diferit de fiecare judeţ
Știri România Libertatea > Ştiri > Știri România > COPIII SISTEMULUI. România, țara în care aceeaşi lege e interpretată diferit de fiecare judeţ

COPIII SISTEMULUI. România, țara în care aceeaşi lege e interpretată diferit de fiecare judeţ

De Adriana Oprea,

  • În ţara cu cea mai rată a abandonului şcolar, statul îşi „premiază” copiii care continuă studiile, luându-i din familiile în care au crescut.
  • La nivel naţional, din totalul de 4.684 de tineri aflaţi în sistemul de protecţie, doar 19% se mai află la asistenţii maternali.
  • În 10 judeţe din ţară niciun tânăr care-şi continuă studiile nu mai este în plasament la asistent maternal.
  • Unele DGASPC-uri aplică un tratament diferit liceenilor şi studenţilor, deşi legea nu face distincţie între ei.
  • „Instituțiile de protecție specială din România par blocate într-un mod de a acționa care nu are nimic în comun cu realitatea actuală”, arată un studiu al Academiei Române.


de Adriana Oprea

Libertatea a documentat și a publicat o serie de articole despre soarta copiilor aflați în grija statului, o dată ce ajung la vârsta majoratului.

Mama Icoana plânge când o îmbrăţişează pe Mădălina, iar ea îi şterge lacrimile

Mădălina a fost abandonată de mamă când avea 2 ani, apoi i-a murit și tatăl. Drumul unei orfane prin viață și mama Icoana, îngerul ei păzitor

Ce prevede legea pentru aceşti tineri

Art. 55, alin 2 și 3 din Legea 272/2004 prevede că „la cererea tânărului, exprimată după dobândirea capacității depline de exercițiu, dacă își continuă studiile o singură dată în fiecare formă de învățământ de zi, protecția specială se acordă, în condițiile legii, pe toată durata continuării studiilor, dar fără a se depăși vârsta de 26 de ani.

Tânărul care nu își continuă studiile și nu are posibilitatea revenirii în propria familie, fiind confruntat cu riscul excluderii sociale, beneficiază, la cerere, pe o perioadă de până la 2 ani, de protecție specială, în scopul facilitării integrării sale sociale”.

Mai poate beneficia tânărul de măsura plasamentului la asistent maternal? Deși, prin definiție, asistentul maternal este o cel care îngrijește copiii pe care statul îi plasează la domiciliul său, art. 9 din Ordinul nr. 1733/2015 prevede că în cazul celui care se încadrează în prevederile art. 55 alin (2) şi (3) din Legea 272/2004, „şi începe o formă de învăţământ de zi în această perioadă, care determină prelungirea măsurii de plasament, se poate solicita alocaţie până la finalizarea studiilor, dar fără a depăşi vârsta de 26 de ani”.

Aşadar, Ordinul nr. 1733/2015 se referă la prelungirea măsurii de plasament, şi nu la schimbarea acesteia. 

Despre plasamentul tinerilor la asistentul maternal se vorbește și în Ordinul 35/2003 privind aprobarea Standardelor minime obligatorii pentru asigurarea protecţiei copilului la asistentul maternal profesionist:

„12.2. Tânărul, înainte de încetarea măsurii de plasare, este incurajat să se implice în procesul de luare a deciziilor şi în implementarea planurilor de viitor.

12.3. Planul individualizat de permanență pentru fiecare copil aflat în situaţia încetării măsurii de plasare stipulează clar măsurile ce trebuie luate, persoanele responsabile şi termenele, cu referire specială la rolul asistentului maternal în pregătirea tânărului pentru o viaţă independentă.”

Cum aplică legea DGASPC-urile

Conform centralizării datelor pe care ziarul Libertatea le-a primit de la toate DGASPC-urile din ţară, din totalul de 4.684 de tineri aflaţi la acest moment în sistemul de protecţie, doar 19% se mai află la asistenţii maternali.

Asta deşi cele mai multe dintre DGASPC-uri (34 din 47) recunosc că asistentul maternal ce are în grijă un tânăr beneficiază în continuare de toate drepturile băneşti prevăzute în lege, ca şi când el ar îngriji un minor.

Tabel cu situatia pe judete

Recunoaşterea legii pe hârtie nu înseamnă însă şi respectarea ei în practică. DGASPC Caraş Severin este pe lista celor care spun că asistentul maternal are dreptul la salariu în continuare deşi, din articolele pe care le-am publicat, rezultă că legea este aplicată diferit.

Legea, ca o melodie de la karaoke

„Niciun tânăr care a împlinit vârsta de 18 ani nu mai beneficiază de măsură de plasament la asistent maternal”, ne spune DGASPC Brașov.

„Asistenții material NU mai beneficiază de drepturile băneşti prevăzute prin lege, ca şi când ei ar avea în grijă un minor”.

Mai departe, cei din Braşov recunosc, negru pe alb, metoda practicată în multe alte judeţe: „După împlinirea vârstei de 18 ani, tinerii care au beneficiat de măsură de plasament la asistent maternal au rămas mai departe în familia asistentului maternal, cu măsura de protecție plasament familial”. Şi cu 600 de lei/lună.

Şi în Vâlcea, situaţia e similară. „La nivelul DGASPC Vâlcea există tineri care au împlinit 18 ani și care își continuă studiile, iar pentru aceștia s-a dispus măsura de plasament familial”.

La Brăila, sunt mutaţi mai devreme în apartamente

Nici în Brăila „nu există cazuri de plasament al tinerilor la asistenți maternali profesioniști. Având în vedere necesitatea protejării copiilor de vârstă mică la asistenți maternali profesioniști, la nivelul DGASPC Brăila nu se înregistrează cazuri de tineri pentru care, la împlinirea vârstei de 18 ani, se înlocuiește măsura de protecție cu cea a plasamentului în apartamente de tip familial, aceasta intervenție fiind realizată mai devreme, în contextul motivelor enunțate”, explică DGASPC-ul.

La Iaşi, „toți asistețnii maternali care au grijă de acești tineri mai au în măsură de protecție și un al doilea copil. Cei 21 de tineri beneficiază de alocație de plasament în valoare de 600 de lei”, iar „asistentul maternal NU mai beneficiază de drepturi bănești pentru ocrotirea unui tănâr”, spune DGASPC Iaşi.

Şi în judeţul Buzău, din 86 de tineri aflaţi în sistemul de protecţie, 50 sunt în plasament familial și 36 în centre de tip rezidențial.

În Giurgiu, din 25 de tineri, 7 sunt în plasament familial la asistenţii maternali care i-au crescut. „Asistenții maternali profesioniști sunt atestați de Comisia pentru Protecția Copilului Giurgiu pentru a avea în îngrijire copii cu vârste până la 18 ani”, explică DGASPC Giurgiu.

Şi DGASPC Teleorman aplică aceeaşi metodă, iar „după împlinirea vârstei de 18 ani, tinerii (n.r. – 64 din totalul de 94) au rămas în plasament familial la foștii asistenți maternali, prin înlocuirea măsurii de protecție”.

În Bucureşti, Sectorul 2 niciunul dintre tinerii aflaţi în sistemul de protecţie nu mai e la asistentul maternal, iar în Sectorul 6, DGASPC spune că: „deși atestatul pentru practicarea profesiei de asistent maternal este eliberat pentru îngrijirea copilului cu vârste cuprinse între 0-18 ani, asistentul maternal își păstrează drepturile salariale aferente la majoratul persoanei asistate, dar măsura de protecție, în acest caz, se modifică în plasament la alte familii/persoane. De asemenea, asistentul maternal renunță la contractul individual de muncă”.

Unii au tratamente diferite pentru liceeni şi studenţi

Există şi judeţe în care DGASPC-urile aplică diferit legea, în funcţie de forma de învăţământ pe care o urmează tinerii aflaţi în sistemul de protecţie.

Astfel, la Iaşi, 111 tineri (din cei 319 aflaţi în sistem) locuiesc în centre rezidențiale. Dintre ei, „36 sunt ocrotiți în regim de asistați, adică le sunt decontate cheltuielile de cazare și hrană și locuiesc în campusuri universitare sau în cămine de unități școlare”, arată DGASPC Iaşi.

Anul trecut, un tânăr care a devenit student a fost luat de la asistentul maternal şi internat într-un centru de tip rezidențial, „ca urmare a faptului că trebuia să își finalizeze studiile la o unitate școlară pe raza municipiului Iași”.

În Neamţ, tinerii pot rămâne la asistenţii maternali, „pe cale de excepție”, dar numai „până la terminarea cursurilor învățământului liceal sau profesional”. Anul trecut, „pentru 4 tineri care urmau studii superioare a fost înlocuită măsura plasamentului la asistent maternal profesionist cu măsura plasamentului de tip rezidențial”.

Din 158 de tineri aflaţi în sistemul de protecţie în judeţul Neamţ, 71 sunt în plasament în centre rezidențiale. Dintre aceștia, 18 sunt studenți.

Şi la Suceava, „după împlinirea vârstei de 18 ani, o tânără a fost luată de la asistentul maternal și plasată în centru de tip rezidențial, ca urmare a înscrierii la facultate”.

Dar „împlinirea vârstei de 18 ani nu determină înlocuirea măsurii de protecţie specială de la asistent maternal profesionist într-un serviciu de tip rezidențial”, susţine DGASPC Vaslui.

Raspunsuri DGASPC

Aceeaşi ţară, aceeaşi lege. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, instituţie ce ar trebui să asigure „urmărirea aplicării reglementărilor din domeniul propriu şi controlul respectării aplicării acestora” are o atitudine inconstantă.

Un răspuns – copy/paste din lege

Când ziarul Libertatea a întrebat „care este procedura recomandată în cazul copiilor crescuți de asistenții maternali atunci când acești copii împlinesc 18 ani și sunt în continuare elevi/studenți?”, ANPDC a răspuns dând un copy/paste după art. 55 din Legea 272/2004. Nimic mai mult.

Raspuns ANPDC

Când e însă chemat să-şi spună opinia în procesele în care aceşti tineri se bat cu DGASPC-urile, acelaşi ANPDC susţine că în situaţia lor „necesitatea asigurării creşterii, îngrijirii şi educării, necesare dezvoltării armonioase a acestora de către un asistent maternal profesionist poate intra în contradicţie cu capacitatea deplină a acestuia de a lua decizii cu privire la persoana sa” (Motivarea Sentinţei civile nr. 3133 din 15.11.2018 a Tribunalului Caraş Severin).

„Cu toate intervențiile publice și private, de natură financiară sau de alt tip, instituțiile de protecție specială din România par blocate într-un mod de a acționa care nu are nimic în comun cu realitatea actuală: principalul lor scop a rămas în continuare asigurarea unor nevoi de bază tinerilor de care au grijă (hrană, îmbrăcăminte, adăpost) neglijând nevoile superioare ale unei ființe umane: nevoia de dezvoltare psihică, emoțională, aspirații, competențe”, arată un studiu din 2016 al Academiei Române.

 

Citește și:

COPIII SISTEMULUI: Orfanul cu media 9,90 care a dat statul în judecată și a câștigat: „Cei de la Protecţia Copilului ne iau colacul de salvare şi ne îneacă atunci când suntem aproape de mal” – VIDEO

COPIII SISTEMULUI. Mădălina a fost abandonată de mamă când avea 2 ani, apoi i-a murit și tatăl. Drumul unei orfane prin viață și mama Icoana, îngerul ei păzitor 

COPIII SISTEMULUI / Smulși din familii și aruncați în centre de plasament! „Cadoul” sfâșietor făcut de stat, la majorat, orfanilor crescuți de asistenți maternali

COPIII SISTEMULUI/ Confesiunea Sarei. Singurătatea adolescentei pe care statul o consideră destul de mare ca să-și poată purta singură de grijă

COPIII SISTEMULUI. Povestea adolescenţilor care nu vor să mai crească niciodată. De frică să nu fie smulși de lângă asistenții maternali și frații lor la majorat, unii ajung în pragul suicidului! 

Close
Închide
  Close