CORESPONDENȚĂ: Ce-i face pe unii moldoveni de lângă Transnistria să spună că „dacă începe rusul, noi ridicăm mâinile-n sus. Ne dăm cu Rusia”?

Comentează

„În ziua de azi, noi nu trăim, doar supraviețuim”, explică o localnică din Republica Moldova, dintr-un sat vecin cu Transnistria, resemnarea în fața unei posibile agresiuni de peste apă. Din ce motivează cei mai mulți oameni de aici, sărăcia și lipsa de speranță îi împing să întâmpine cu indiferență viitorul: fie ce-o fi.

„Trăim cu grija asta: când or începe a împușca, fărâmă tot și n-avem unde ne duce”, spune Serafim, în vârstă de 71 de ani, de la umbra unui nuc mare, vechi cât căsnicia lui de 46 de ani. Gospodăria bătrânului se află în centrul satului Molovata, în raionul Dubăsari, pe malul drept al râului Nistru.

Serafim, sub nucul bătrân
  • În urma războiului din 1992, administrația raionului Dubăsari a fost împărțită între Republica Moldova și Transnistria. În timp ce orașul de reședință al raionului și alte sate se află sub control separatist, există câteva localități, pe ambele maluri ale Nistrului, care sunt administrate de Chișinău. 
  • Acum, la Dubăsari, s-a instalat una dintre granițele geopolitice cele mai fierbinți ale lumii. O extindere a conflictului, un atac pe acest al doilea front ar putea dezechilibra complet situația. Ce semnificație are asta pentru viața oamenilor care trăiesc, de când se știu, într-o lume a frontierei dintre lumi?
La marginea satului Molovata trece Nistrul

Grija că Putin va lua la rând fostele republici din URSS

„Eu mă gândesc așa, bătrânește: o să termine cu Ucraina și o să înceapă cu Moldova. O să termine cu Moldova și o să înceapă iar - cu toate cele 15 foste republici din URSS. Și ne e teamă, normal. Că la noi, dacă începe rusul, noi ridicăm mâinile-n sus. N-avem cum lupta. Ne dăm cu Rusia, ce să faci altceva? Ucrainenii s-au refugiat, dar eu unde să mă duc din casa mea?”, continuă Serafim, în timp ce, din stânga, îl privesc ochii negri și curioși ai nepoatei.

„Toți îs duși peste hotare, că aici n-au ce lucra”

Serafim a trăit toată viața în satul Molovata și aici și-a întemeiat gospodăria. A muncit pe tractor, la colhoz, cât a putut. După 47 de ani de muncă, a ieșit la pensie cu 780 de lei moldovenești (188 de lei, n.r.), dar recent i s-a mărit suma, a ajuns la 2.000 (500 de lei, n.r.).

Intrarea în satul Molovata

„Trebuie să mai cumpăr oleacă de zahăr, o macaroană, ce să fac? Mă descurc, că muncesc pământul, mai avem și noi câte un purcel, o păsare”, explică bătrânul.

<strong>În satul aflat pe malul drept al Nistrului, unde râul se unduiește și formează o limbă de pământ, nu există niciun angajator.</strong>

Nici în jur nu sunt localități dezvoltate economic. La 5 kilometri, pe același mal, e satul Oxentea, nițel mai ridicat. Însă tot jale cu locurile de muncă. Femeile și bărbații nistreni aleg să parcurgă drumuri mult mai lungi în căutarea unui loc de muncă. Câțiva se duc la Chișinău, la 75 de kilometri, dar cei mai mulți iau drumul străinătății.

Cândva, ulițele satului Molovata erau pline de copii și tineri, astăzi, ei preferă să plece la oraș sau peste hotare

Peste hotare s-a dus să muncească și ginerele lui Serafim. Nu vrea să spună în ce țară. „Pe-afară, e suficient. Muncești, ai”, spune bărbatul cu o mișcare scurtă din umeri. Acum a venit în concediu să lucreze la casa pe care o ridică în aceeași curte cu a bătrânului.

„Toți îs duși peste hotare, că aici n-au ce lucra. Se duc, fac bani și se întorc să repare casa”, completează Serafim.

<strong>Potrivit recensământului din 2004, în Molovata locuiau 3.600 locuitori, dintre care 98,8% moldoveni. În realitate, sătenii estimează că au mai rămas doar câteva sute. </strong>

Ginerele, nepoata și fiica lui Serafim

Case renovate și goale

Străzile satului spun povestea plecării și promisiunii mereu amânate a reîntoarcerii. La fiecare două-trei case una este în construcție, însă curțile sunt pustii. Singurul loc mai animat este magazinul satului, Market Luminița.

Magazinul Luminița, din centrul satului Molovata

„Aici nu șade nimeni”, spune o bătrână, de pe banca din fața porții, și ne îndreaptă privirile peste drum. E o casă bătrânească, frumoasă, proaspăt renovată, cum sunt multe în sat. „Mai la deal-s două case în care nu-i nimeni. Tineretul pleacă în lume, face bani și se întoarce să ridice case”, explică Iulia. Locuiește în sat de când se știe, de 72 de ani.

Tanti Iulia speră că tinerii vor avea parte de pace

„Ei luptau, noi prășeam ceapa pe deal”

Își amintește de Războiul din Transnistria din 1992, dar spune că „n-a fost așa strașnic cum e acum în Ucraina”. „Ei luptau, noi prășeam ceapa pe deal. Au fost și unii care or fugit, dar repede s-or liniștit apele atunci”.

De atunci e pace, spune femeia, și speră să rămână așa. „Aici e pace și noi mergem mai departe. Să fie pace pentru ăștia tineri, că eu nu mai am mulți ani de trăit”.

Puținii săteni rămași în Molovata trăiesc din muncile câmpului

„Cu ucrainenii n-am nimic în comun, nici nu vreau”

Alături de Iulia, pe bancă stă și Galina. În vârstă de 67 de ani, femeia s-a născut în orientul îndepărtat al Rusiei, la Kamceatka, și e pe jumătate ucraineancă, din partea mamei. „Dar eu cu ucrainenii n-am nimic în comun, nici nu vreau”, se grăbește să precizeze.

S-a măritat de tânără și toată viața și-a trăit-o în Republica Moldova. Își amintește și ea de războiul din anii ’90, dar, la fel ca vecina ei, spune că „n-a fost așa ceva cum e la Ucraina, acum e rău de tot”.

E păcat de Ucraina. Nu trebuie să fie nebuneala asta. Să sufere și să moară oameni și din partea aceea, și din partea aista.Galina, localnică din Molovata:

În Molovata, cele mai multe case nu mai sunt locuite

Dorul se plimbă între Canada și Chișinău

Galina urmărește zi de zi știrile despre război și spune că preferă să rămână neutră, pentru că „n-avem noi de unde a ști care spune drept”.

Altele sunt lucrurile care nu-i dau pace Galinei. Traiul greu, dorul de copii și singurătatea satului în care și-a trăit cei mai frumoși ani ai tinereții. „Eu am un fecior care trăiește în Canada și mai am unul la Chișinău. Prin sat nu mai sunt tineri, toți sunt duși prin Europa, prin State, da’ pe unde nu sunt duși. Înainte, vedeai ulițele pline de copii, acum au rămas doar bătrânii. Tinerii se duc după graniță, să facă bani”, spune femeia cu amărăciune.

„Noi nu trăim, doar supraviețuim”

Puținii tineri care au rămas în sat sunt nevoiți să facă zilnic naveta la Chișinău. E și cazul lui Nicolai. Are 17 ani și studiază electrica și mecanica la un colegiu tehnic din capitala Moldovei. Nu știe încă ce-i va rezerva viitorul, dacă va pleca din țară. Fratele lui mai mare, care a studiat farmacia, s-a stabilit în Germania.

„În ziua de azi, noi nu trăim, doar supraviețuim. Cel mai rău e că trebuie să facem deplasare până la Chișinău, că n-avem ce munci aici”, spune mama lui Nicolae, Tatiana, în vârstă de 50 de ani.

<strong>Deși trăiește în Molovata, în casa bunicilor, femeia studiază la Chișinău să devină bucătar. A ales o meserie care să-i permită să-și găsească mai ușor de lucru undeva aproape de casă.</strong>

Pe Tatiana nu războiul o sperie, ci efectele lui economice. Poate că armata nu va ajunge aici, dar scumpirile, sunt deja. „Lumea e afectată un picuț de criza asta. Inflația e mare, am simțit-o în buzunar. Toate s-au scumpit: și legumele - până și varza, care era 15 lei și-acum e 28 de lei - și carburanții, și gazul, tot”.

Femeia adaugă că nu are mari speranțe nici în ce privește viitorul european al Republicii Moldova. „Nu știu dacă integrarea în UE ne va aduce un viitor mai bun. Noi am suferit și acum, cu refugiații, că am avut foarte mulți, dar o ducem și noi foarte greu”, spune Tatiana.

Tatiana și fiul ei, Nicolae

O voce tânără

În apropierea magazinului din centrul satului îl întâlnim pe Ion, un băiat de 17 ani care se grăbește să prindă cursa de Chișinău, unde face colegiul. Studiază să devină inginer electric și, spre deosebire de alți tineri, nu se gândește să plece peste hotare.

„E foarte frumos la mine în sat, sunt mândru că-s de aici și o să rămân. Poate mă angajez la Centrală (Centrala hidroelectrică de la Dubăsari, n.r.)”, spune băiatul.

„La începutul războiului vorbeam mult cu prietenii despre asta, acum ne-am cam obișnuit cu situația. Nu cred că Transnistria poate juca vreun rol în conflictul ăsta”. Însă are îngrijorări.

Eu cred că dacă se bagă România în război, Moldova va suferi. Din ce am auzit eu la televizor, România vrea să dea armament ucrainenilor și asta va fi o provocare pentru Rusia, pentru că Rusia atunci va lovi în România prin Moldova. Țara noastră va pica la mijloc.Ion, localnic din Molovata:

Ion așteaptă microbuzul de Chișinău

Revolta unei pensionare

Și Teodora, 65 de ani, așteaptă autobuzul. Merge la spitalul din satul vecin, Oxentea, unde soțul ei e internat de la începutul lunii martie. „A avut cancer de prostată în 2006 și acum i-a revenit. Dar poate trăi un bolnav de cancer cu 1.600 de lei pe lună? Vă spui eu că nu poate! Amu’ i-o mărit pensia cu 70 de lei, după ce o lucrat 26 de ani în colhoz. Mi-e scârbă de asta”, spune bătrâna revoltată. Teodora locuiește de 45 de ani în Molovata.

E grea de tot viața aici. Toate s-or scumpit, pensiile-s mici, bolile-s mari. Acuma mă mai tem și de război, asta îmi mai trebuia mie la bătrânețe?Teodora, localnică din Molovata:

Teodora merge la spitalul din satul vecin

Localnicii din satul Ustia trăiesc cu teama unui nou conflict

La 45 de kilometri de Chișinău, tot în raionul Dubăsari și tot pe malul drept al Nistrului, se află satul Ustia. Este o localitate la fel de izolată ca Molovata, cel mai apropiat centru urban fiind orașul Criuleni - la 8 kilometri.

Intrarea în satul Ustia

<strong>În mai 1992, satul Ustia a fost una dintre țintele atacurilor rușilor staționați la Tiraspol, alături de alte sate de la Nistru, precum Cocieri, Holercani, Molovata și Zolonceni. </strong>

Loviturile violente ale rușilor au durat șapte zile, dar au rămas bine întipărite în memoria localnicilor și astăzi. Evenimentele recente din Transnistria - unde au avut loc explozii la două turnuri de comunicații din localitatea Maiak, raionul Grigoriopol - le-au retrezit amintirile despre război.

Casă în renovare, în satul Ustia

„Trăim cu frică aici, cum să nu, că Dubăsariul e peste drum. Când au împușcat încolo, la Grigoriopol, s-a auzit chiar tare, s-a auzit puternic când o bubuit”, spune o femeie, de peste 60 de ani, din Ustia, care nu vrea să-și dea numele. Nu se știe, zice ea.

Moldoveanca își amintește cât de diferită era viața dinainte ca Nistrul să devină graniță cu zona separatistă.

„Înainte, treceam podul (podul peste Nistru care ajunge în Dubăsari, aflat pe malul stâng al râului, n.r.) pe jos. Și ei bombardau în timp ce noi lucram. Când s-a pus granița, s-a făcut o listă și se uitau: pe noi ne lăsau să mergem, că munceam acolo, dar pe ăștialalți… îi împușcau”, își amintește femeia.

„Am lucrat 21 de ani la fabrica de țesut covoare moldovenești din Dubăsari. Fabrica era la Orhei, dar aici aveau o filială. Iar în ‘92, când a fost războiul, ne-au alungat”, spune ea.

Panoramă a satului Ustia

„Să trăim cum se trăiește în Europa”

Când a izbucnit conflictul din Ucraina, femeia s-a speriat la gândul că ar putea să ajungă până în Moldova, dar acum spune că problemele mai mari sunt cele financiare. După 21 de ani în fabrică și alți cinci la colhoz, are o pensie de 1.000 de lei, care i-a fost majorată recent cu 200.

„E tare ușoară viața în Moldova”, spune femeia, cu autoironie. „Îs multe nevoi, iar noi, bătrânii, numai noi știm cum om trăit. Sigur că vrem și noi o viață mai bună, drumuri mai bune. Dar noi trebuie să trăim mulți ani ca să ajungem să trăim cum se trăiește în Europa”, spune ea.

<strong>La sfârșitul lunii aprilie, inflația în Republica Moldova a urcat la 27,07%, fiind cea mai mare cifră înregistrată în Europa, informează ziarul local „Gazeta de Chișinău”. Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a prognozat că în trimestrul al treilea al anului inflația va ajunge la 31%. </strong>

Băieții din Ustia salută străinii cu „Hristos a înviat”

„Aici, oamenii sunt mai mult cu Maia, nu cu rușii”

Femeia lucrează, pentru o zi, la magazinul din sat pe care îl deține sora ei. Spune că mulți dintre clienți vin și se plâng de scumpiri. Prețurile mari din Moldova sunt puse pe seama președintei Maia Sandu de către unii cetățeni, spune moldoveanca, însă ea îi contrazice.

„Unii zic că scumpetea e din vina președintei țării. Dar cu ce e vinovată femeia? Ce, scumpirea e numai la noi? E în tot globul”, explică ea, adăugând că în Ustia majoritatea populației are o atitudine favorabilă lui Sandu. „Noi am votat-o 70%. Aici oamenii sunt mai mult cu Maia, nu cu rușii”.

Magazinul din Ustia

„Oamenii o scot pe Maia vinovată. Da’ ce-o făcut bun Dodon?”

Vera, 56 de ani, se numără printre sătenii care au votat-o la alegerile prezidențiale din 2020 pe Maia Sandu. Nu și-a pierdut speranța că femeia cu viziuni pro-europene va aduce schimbarea în bine, dar, spune femeia, e nevoie de îngăduință.

„E tare greu, poate mai pe urmă va face Maia și ceva schimbări. Într-un an n-are cum să schimbe lucrurile, că are foarte mult de lucru. Eu am încredere în ea. E drept că acum pâinea e mai scumpă, gazul e mai scump, dar astea nu sunt de la dânsa. De vină-i toată situația care a fost înainte de ea”.

„Oamenii nu pricep și o fac pe Maia Sandu în toate felurile, o scot pe ea vinovată. Da’ ce-o făcut bun Dodon? El numai cu Rusia a fost”, spune Vera.

Unii zic că speranța vine de la Rusia, alții zic că de la Europa. Eu cred că România ar putea ajuta Moldova să meargă mai departe, să fie situația un pic mai bună și pentru noi.Vera, localnică din Ustia:

Vera, din Ustia

Lenin și Statuia Libertății

Acum două săptămâni, o echipă a The New York Times a trecut pe aici, pe drum spre Transnistria. Fotoreporterul a fost un român, cunoscutul artist Cristian Movilă.

Începutul reportajului din Tiraspol este vegheat de statuia lui Lenin.

Aici, în Ustia și Molovata, nu sunt statui ale lui Lenin. Dar economic și ca dezamăgire omenească, perpetuată în generații, spiritul Transnistriei începe din aceste locuri, din dreapta Nistrului. „Vreau un pământ în care Libertatea este încoronată fără o coroană patriotică falsă, dar oportunitatea este reală”, spunea acum aproape 90 de ani Langston Hughes, un poet american de culoare. În unele părți ale lumii, statuile au căzut, coroana gomoasă le-a urmat, dar oportunitatea n-a venit niciodată ca să completeze și să facă îndrăgită libertatea.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
Urmărește cel mai nou VIDEO
ALTE ȘTIRI
proces-calin-georgescu-s-31
ReportajExclusiv
28 sept.
Călin Georgescu, în sala de judecată. Ce a făcut în timpul procesului în care e acuzat de complicitate la tentativă de lovitură de stat
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a anunţat, luni, intrarea în vigoare a unor modificări legislative importante privind drepturile consumatorilor şi combaterea practicilor comerciale incorecte.
28 sept.
ANPC anunță reguli noi pentru comercianți: dispar etichetele ecologice false și reclamele înșelătoare. Ce drepturi au consumatorii la garanții și reparații
MONDEN
Concurenții de la „Burlacii: Foc în Paradis” | Foto: PRO TV
Exclusiv
28 sept.
Cum a fost pentru Karim Chaker experiența de la „Burlacii: Foc în Paradis”: „Am făcut de toate”
Anca Dumitra
28 sept.
Fiul Ancăi Dumitra a început grădinița. Cât plătește actrița din Las Fierbinți pentru educația băiatului
POLITIC
Traian Băsescu a fost președintele României în perioada 2004-2014. Foto: Profimedia
28 sept.
Traian Băsescu a tras concluzia despre Guvernul lui Siegfried Mureșan, cu două zile înaintea votului din Parlament
Cristian Tudor Popescu este gazetar din 1990
28 sept.
Cristian Tudor Popescu dă de pământ cu Grindeanu „Știucă” și ambasadoarea SUA! Ce spune ziaristul despre „contractul păgubos” pentru România
Ultimele știri
01:06
Gică Hagi dă de înțeles că pleacă de la națională, după rușinea cu Bosnia: „Cu sau fără mine, trebuie să producem calificări! Eu sunt vinovat, am planificat prost”
00:46
Vladimir Putin mărește efectivele armatei Rusiei. Moscova majorează cu 27% cheltuielile militare pentru 2027
00:17
O femeie a născut gemeni la 3 zile distanță unul de altul: „Un caz cu adevărat unic”
28 sept.
Lewis Hamilton și-a cumpărat un Ferrari F40 care a stat 35 de ani într-un garaj. Mașina avea doar 69 km
TRENDING
28 sept.
Horoscop 29 septembrie 2026. Gemenii au șansa de a rezolva probleme importante, cu condiția să-și asume cea mai mare parte a efortului necesar
28 sept.
Bilanțul activității Parchetului European în mandatul Laurei Codruța Kovesi, care expiră pe 31 octombrie: Numărul anchetelor a crescut, dar au existat și probleme
28 sept.
A murit Patrick André de Hillerin. Jurnalistul, cofondator al Academiei Cațavencu, avea doar 52 de ani
28 sept.
Cum a fost surprinsă Simona Halep alături de iubitul ei, Dorin Mateiu. S-au sărutat în mașină
O cabină de avion din clasa business este echipată cu scaune individuale spațioase ce includ perne decorative, mese rabatabile și opțiunea de a se transforma într-un pat orizontal complet întins
28 sept.
Cea mai curată companie aeriană din lume folosește așternuturi din PET-uri și scoici reciclate și scaune cu tehnologie NASA
Un cartier din orașul Dubrovnik
28 sept.
Cum a reușit Dubrovnik să învingă supra-turismul. Primarul Mato Franković dezvăluie strategia care salvează „Perla Adriaticii”
Uleiul de cocos, considerat mult timp un „superaliment”, este acum sub lumina reflectoarelor, iar cercetătorii contestă beneficiile atribuite sănătății inimii.
28 sept.
Cum afectează uleiul de cocos inima, cardiologii desființează superalimentul: „Este o relație complicată”
Baterie externă neagră cu cablul de alimentare conectat
28 sept.
Un avion s-a întors din drum deasupra Atlanticului după ce o baterie externă a luat foc. De ce este interzisă folosirea acestor dispozitive în timpul zborului
Nave de croazieră la apusul soarelui pe Dunăre
28 sept.
Croaziera de opt zile care străbate patru țări europene, pe Dunăre, la bordul unui hotel plutitor de lux
Sâmbăta Morților- Moșii de toamnă 2026
27 sept.
Moșii de toamnă 2026: data exactă a Sâmbetei Morților și ce se face în această zi
Lingură de lemn pe oală
26 sept.
De ce să pui o lingură de lemn peste oală
Conservă de ton
26 sept.
Cum citești eticheta la conserva de ton: ce înseamnă zona FAO și tipurile de ton
Noua carte de identitate, prezentată de MAI. FOTO: Vlad Chirea
25 sept.
Cum îți faci cartea electronică de identitate în 2026: pași, costuri și acte necesare
O mașină de poliție parcată
28 sept.
România a cumpărat software de supraveghere de la o companie rusă care a ajuns în agenții europene de aplicare a legii - Politico
Grătar cu foc deschis autorizat lângă o stație GPL din Crevedia, la trei ani de la explozia din 2023
28 sept.
Grătar cu foc deschis autorizat lângă o stație GPL din Crevedia, la trei ani de la explozia din 2023
Studenţii din România pot beneficia de reduceri substanţiale la transportul feroviar în anul universitar 2026-2027.
28 sept.
Studenții pot plăti cu 90% mai puțin pentru biletele de tren. Cine beneficiază de reducere și ce trebuie să știe
Unul din trei clienți care utilizează iZi, agentul conversațional cu inteligență artificială dezvoltat de eMAG, revine pentru a căuta alte produse.
28 sept.
Ce va fi de Black Friday la eMAG și cum puteți ghici data: „Mizăm pe AI pentru vânzări mai mari”
Blocuri în construcție, fotografie cu caracter ilustrativ. Foto: Shutterstock
28 sept.
În loc să urlăm APOCALIPSA, nu luăm și noi banii ăia de unde sunt? Din închirieri, de exemplu?
Sinteza Zilei, Antena 3 CNN. Sursa foto: captură Youtube / Antena 3 CNN
Analiză
25 sept.
Monologuri în loc de dezbateri: cum arată talk-show-urile televiziunilor de știri
Nicu;or Dan
24 sept.
Când jumătate trag „hăis” și jumătate „cea”
stalp-energie-cifre-piata-energie
23 sept.
Energia României sub Bolojan: între promisiuni, proiecte întârziate și o arhitectură energetică în criză