Corneliu Vadim Tudor fost singurul român care a candidat de 5 ori pentru Cotroceni

Pe vremea lui Ceauşescu, acesta era în anturajul familiei prezidenţiale, el fiind chiar unul dintre poeţii de casă ai cuplului prezidenţial. Şi-a început activitatea profesională în redacţiile publicaţiilor România Liberă şi Magazin (1972-1975), apoi la Agenţia Naţională de Presă AGERPRES (decembrie 1975 - decembrie 1989). După Decembrie 1989, C.V.Tudor şi-a înfiinţat propriile ziare şi propriul partid, care a reuşit să stea în primul rând al scenei politice româneşti până în 2012, când nu a mai primit voturi suficiente pentru a intra în Parlament. Mărirea şi decădrea lui Vadim Tudor Corneliu Vadim Tudor şi-a început cariera politică odată cu crearea Partidului România Mare (PRM) - 20 iunie 1991- fiind membru fondator al acestei formaţiuni politice, al cărei preşedinte a fost reales la 20 iulie 2013, în cadrul unui Congres desfăşurat în Capitală. A intrat pentru prima dată în Parlament, fiind ales senator în septembrie 1992. Vadim a fost chiar secretarul Senatului. Patru ani mai târziu este reales senator, în noiembrie 1996, şi ajunge chiar vicepreşedinte al Senatului. A fost reales senator, în cadrul aceleiaşi circumscripţii, în urma alegerilor din noiembrie 1996. În cadrul acestei legislaturi, a fost vicelider al Grupului Parlamentar al Partidului România Mare şi membru în Comisia pentru politică externă. În 2000 îşi păstrează atât locul de senator, cât şi cel de vicepreşedinte al Senatului, funcţii pe care le-a deţinut până în 2008, când la alegerile parlamentare C.V.Tudor nu mai reuşeste să intre în Parlament. A fost la un pas de fotoliul de preşedinte Vadim Tudor este singurul român care a candidat de 5 ori pentru funcţia de preşedinte al României -, dar nu a câştigat niciodată. Anul 2000 a fost poate cel mai bun an pentru Vadim. Acesta a reuşit să ajungă în finala prezidenţială, unde a fost bătut de Ion Iliescu, iar în 2004 a obţinut locul al 3-lea. Cariera sa politică era pe cale să se încheie în 2008, după ce nu a mai reuşit să acceadă în Parlament. Şansa a fost însă de partea Tribunului, care în 2009 a reuşit un nesperat loc de eurodeputat. Electoratul l-a taxat, pe neaşteptate, în 2014 Timp de 24 de ani, Vadim nu a ştiut ce este să fii în afara scenei politice. În anul 2014 această carieră a sa a luat sfârşit. În iunie, anul trecut, i s-au încheiat cei 5 ani de mandat ca europarlamentar, a pierdut alegerile prezidenţiale, dar şi şefia PRM, întrucât alegerea sa din 2013 în fruntea partidului a fost contestată la Tribunal. Văzând că nu mai are nici un fel de susţinere, atât politică, cât şi financiară, fostul politician a încercat să îşi câştige existenţa din vânzarea cărţilor sale şi a obiectelor de valoare pe care le deţinea, în special cărţi tablouri. Mai mult, lui Vadim i s-a agravat diabetul pe fond de stres, acesta, la rândul său, agravând problemele cardiace, care, în cele din urmă, i-au adus sfârşitul. A debutat la Radio România, în 1965 Vadim a debutat la Radio România, în mai 1965, cu o poezie citită în cadrul Cenaclului “George Călinescu”. Autor al unor volume de poezie şi proză, printre care: “Poezii” (1977), “Epistole vieneze” (1979), “Poeme de dragoste, ură şi speranţă” (1981), “Idealuri” (1983), “Saturnalii” (1983), “Istorie şi civilizaţie” (1983), “Mândria de a fi români” (1985), “Miracole” (antologie în colecţia “Cele mai frumoase poezii”, 1986), “Jurnal de vacanţă” (1996), “Poems”, lucrare tradusă în şapte limbi, tipărită la Torino, Italia (1998). În 2010 şi-a lansat volumele “Europa Creştină” şi “Artificii”. La aceste opere literare se adaugă numeroase poezii, eseuri, scenarii de film, piese de teatru, reportaje şi cronici literare. Unele dintre ele au fost ode scrise pentru Ceauşescu. Exemplu: “Să trăiască-n veci partidul, tricolorul, România,/ să trăiască Ceauşescu, care ne-a redat mândria/ de-a sărbători unirea şi de-a ne numi români”. Vadim nu a avut talent poetic, deşi ar fi vrut. Era conştient de acest lucru, de aceea, la un moment dat, i-a spus lui Adrian Păunescu, prietenul său: “Sunt invidios pe gloria ta postumă, Adrian”. A avut parte însă de alt tip de glorie: a fost distins cu Ordinul Naţional “Steaua României” în grad de Cavaler (2004). În 2007, a primit Medalia de Bronz a Vaticanului, înmânată de Suveranul Pontif Papa Benedict al XVI-lea. A fost căsătorit cu Doina Vadim Tudor şi are două fete: Lidia şi Eugenia.