CORONAVIRUS: Dacă România va fi depășită putem apela la mecanismul european pe care nu l-am folosit la Colectiv. În ce constă acesta?

Absolventă de jurnalism în Statele Unite și a Colegiului Național Mihai Viteazul din București, tânăra româncă Ana Fota a lucrat 8 luni la New York Times. De azi, ea scrie în Libertatea.

Un raport al corpului de control al Primului ministru, elaborat în martie 2016, la patru luni de la incendiul din clubul Colectiv, spunea că autoritățile au considerat că dezastrul „nu se încadrează între situațiile tipice pentru care se poate solicita activarea mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene.” Și, de aceea, nu s-a apelat la el, iar mulți răniți au murit de la infecţii nosocomiale. Cum putem folosi acum solidaritatea europeană?

Patru români au fost aduși din China

Mecanismul de Protecție Civilă are scopul de a oferi resurse în plus statelor care nu au destule resurse proprii pentru a combate o situație de criză. 

“Când o urgență copleșește capacitățile de răspuns ale unei țări, aceasta poate solicita asistență prin intermediul mecanismului,” spune site-ul Comisiei Europene. 

Prin acest sistem se pot mobiliza rapid inclusiv echipaje medicale.

Recomandări

Societate angajată să organizeze un turneu de baschet finanțat de Primăria Timișoara, anunțată ca parteneră înainte să existe: „Avea denumirea luată, era în curs de înființare”

Mecanismul este unul dintre instrumentele folosite până acum împotriva răspândirii coronavirusului. În ianuarie a fost activat pentru repatrierea cetățenilor europeni din Wuhan, orașul chinezesc unde a început epidemia. Printre cei transportați erau și patru români, conform Ministerului Afacerilor Externe. În scopul repatrierii, Comisia Europeană a finanțat o parte din costurile de transport, iar cele trei avioane folosite au fost puse la dispoziție de Franța și Germania. 

Oficial al Comisiei confirmă că Italia va primi ajutor prin Mecanism

Italia, țara europeană cu cei mai mulți bolnavi de infecţie cu coronavirus, a activat mecanismul săptămâna trecută, cerând măști de protecție. Conform unui oficial al Comisiei care a discutat cu Libertatea și care dorește să rămână anonim, cerința este în curs de îndeplinire. 

La data publicării acestui articol, în România sunt 6 cazuri confirmate de coronavirus. Libertatea așteaptă momentan informații de la cele 11 spitale de boli infecțioase din țară, privind dotările acestora în materie de echipament de protecţie. 

Recomandări

Ce șanse are românca deținută în China să fie adusă în țară în lipsa unor întâlniri diplomatice. Chinezii au trimis un număr de cont, unde familia Alinei Apostol trebuie să plătească prejudiciul

Oficialii români au apelat la Mecanismul de Protecție Civilă de mai multe ori pana acum, chiar și înaintea aderării României la Uniunea Europeană, din 2008. 

1. Între 2005-2015, România a folosit mecanismul de 5 ori în urma inundațiilor, primind generatoare electrice de la Slovacia, Austria, Cehia, Suedia și Lituania. 
2. În 2018, Ministerul Sănătății a activat mecanismul cerând pentru România imunoglobulină, o substanţă necesară pentru combaterea bolilor autoimune, de care statul nu mai dispunea în cantitățile necesare. La această cerere a răspuns Austria, printre altele. 

Dispeceratul de resurse

Mecanismul de Protecție Civilă constă într-un centru de coordonare electronic, prin care orice stat poate emite o cerință care va fi vizualizată de toate națiunile membre. Acestea pot oferi voluntar resurse statului care le cere. 

Ţările care fac parte din acest sistem sunt toate cele 27 de state ale Uniunii Europene, plus încă 6 state participante (Islanda, Norvegia, Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru, Turcia) și Marea Britanie, până se încheie Brexit.

Recomandări

Stelian Tănase: „Panait Istrati nu a avut nicio șansă să reușească în viaţă. Patru clase primare şi, spre mirarea tuturor, ajunge scriitor de limba franceză” | INTERVIU

Așadar un stat care emite o cerere prin acest sistem face apel la resursele adunate aparținând acestor 33 de țări. La rândul lui, orice stat din lume poate face o cerință.

Comisia Europeană se angajează să acopere costurile operaționale în proporție de cel puțin 75%. Acestea includ costurile de transport, experții, personalul medical și resursele cerute.

• În momentul în care un alt stat a răspuns la cerere oferind resursele de care este nevoie, nu mai rămâne decât ca aceasta să confirme acceptarea ajutorului.  

În prezent, pe lângă monitorizarea mecanismului, Comisia Europeană lucrează la o nouă inițiativă pentru a face rost de mai multe echipamente. „Dorim să încurajăm țările europene să producă mai multe măști,” a spus oficialul pentru Libertatea. 

Uniunea Europeană a mai anunțat că va aloca 10 milioane de euro din programul său de cercetare și inovare, Horizon 2020 (Orizont 2020), pentru a sprijini cercetarea noii boli COVID-19. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro