Nikkei Asian Review: În criza COVID, Occidentul îi cere Chinei să fie transparentă. Traumele istorice o fac să răspundă cu furie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Poziția agresivă a Chinei, care refuză să accepte vreo responsabilitate sau să colaboreze în criza coronavirusului, are legătură și cu amintirile dureroase din istorie. Înfrângerea în fața puterilor străine în timpul Revoltei Boxerilor, acum 120 de ani, are urmări și în ziua de azi, scrie publicația japoneză Nikkei Asian Review.
La începuturile Dinastiei Qing, împăratul creditat cu stabilizarea Chinei după ani de război s-a îmbolnăvit de malarie.
Împăratul Kangxi a încercat toate leacurile posibile, dar fără succes, iar salvarea i-a venit doar mulțumită ajutorului oferit de un călugăr francez sub forma unui medicament inventat în Occident: chinina.
Mulțumit de ajutor, Kangxi a permis ridicarea unei biserici în incinta palatului imperial, biserică finalizată în 1703.
Această poveste, extrasă din cartea unui istoric japonez, oferă un exemplu excelent despre cum cooperarea internațională a salvat un lider al Chinei de la moarte sigură, scrie editorialistul Nikkey Asian Review, parte a prestigiosului grup de publicații financiare japoneze Nikkei.
Cooperarea cu pricina nu mai este valabilă în ziua de azi. Realitatea politicilor internaționale care implică China este extrem de dură. Ascensiunea rapidă a Chinei și politica externă agresivă a președintelui Xi Jinping sunt parțial de vină, scrie editorialistul Nikkei.
Un cor de critici la adresa Chinei
Ultimele săptămâni au adus o serie de atacuri mai mult sau mai puțin dure la adresa Beijingului.
Cancelarul german Angela Merkel a cerut Beijingului să dezvăluie informații despre fazele inițiale ale epidemiei de coronavirus. Președintele francez Emmanuel Macron a spus la rândul lui că ar fi ”naiv” să credem informațiile oficiale oferite de China.
În acest timp, unii politicieni din SUA cer compensație Chinei pentru suferințele provocate de virus.
Iar Donald Trump și Macron ar fi căzut de acord pe nevoia de a reforma Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care este criticată pentru că are poziții pro-chineze.
O amintire istorică dureroasă
Corul de critici le-a adus aminte chinezilor de un eveniment istoric petrecut acum 120 de ani.
”Trebuie să existe o mare conspirație în spatele deciziei de a cere compensații Chinei”, a spus un chinez.
”E ca o Alianță a celor Opt Națiuni din zilele noastre. Dau vina pe China pentru orice. Care este adevăratul motiv al acestei încercuiri?”, s-a întrebat un altul.
Alianța celor Opt Națiuni a fost o coaliție militară a puterilor străine care în anul 1900 a determinat Dinastia Qing să elibereze cartierul ambasadelor străine, unde occidentalii și creștinii chinezi se refugiaseră din fața furiei localnicilor naționaliști, în timpul Revoltei Boxerilor.
Ironic, unul dintre câmpurile de bătălie a fost chiar biserica creștină construită în incinta palatului imperial.
În final, cele opt națiuni - Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Rusia, Japonia și Austro-Ungaria - au învins rebeliunea.
Potrivit protocolului semnat în 1901, guvernul chinez a acceptat să plătească despăgubiri celor opt națiuni, dar și Belgiei, Olandei și Spaniei, care erau la rândul lor implicate.
Guvernul Dinastiei Qing a ajuns la un acord pentru a plăti suma de 450 de milioane de taeli de argint - care depășea de câteva ori bugetul anual - pe o perioadă de 39 de ani.
Obligația de plată a fost moștenită de Republica Chineză după căderea Dinastiei Qing din 1912. Cu dobânzile adăugate, suma aproape că s-a dublat și a plantat semințele unor resentimente care încă mai sunt simțite de generațiile ulterioare, scrie editorialistul Nikkei.
O paralelă peste timp
Protagonistele evenimentului de acum 120 de ani sunt prezente și acum în mijlocul evenimentelor, o coincidență ”înfricoșătoare”, consideră editorialistul publicației japoneze.
Italia, Spania, Franța, Germania și Marea Britanie au intrat toate în carantină pentru a controla epidemia. SUA, Japonia și, recent, Rusia, se resimt și ele sub impactul virusului.
Australia și Noua Zeelandă nu au făcut parte din Alianța celor Opt Națiuni, dar s-au alăturat asaltului actual la adresa Chinei, spun comentatorii conservatori de la Beijing.
Premierul australian a cerut o anchetă derulată de experți în China pentru elucidarea circumstanțelor în care a apărut coronavirusul. Iar Noua Zeelandă și-a exprimat sprijinul pentru participarea Taiwanului ca observator la întâlnirea anuală a OMS.
Alarmată de apelurile lansate de Noua Zeelandă și Australia, China a lansat un contraatac.
Potrivit fermierilor australieni, China ia deja în calcul să impună un tarif de 80% pentru importul de orz. China a înaintat un protest și față de mișcarea Noii Zeelande.
În acest timp, Xi Jinping a tot vorbit cu liderii străini pentru a sparge cumva coaliția împotriva Chinei. Dar mulți dintre destinatarii acestor telefoane sunt lideri ai unor state mici, fără influență.
Un exemplu este cel al lui Kim Jong-un, dictatorul nord-coreean, care a salutat victoria chineză în lupta cu epidemia ”fără precedent”.
China speră acum că beneficiază și de bunăvoința Italiei. Italia este singura țară puternic industrializată care a acceptat să participe la inițiativa ”Belt and Road”, proiectul care urmărește crearea unei zone economice masive din China până în Europa.
Un alt partener de încredere pentru Beijing este Rusia, dornică să beneficieze de orice oportunitate pentru a contracara SUA. Dar și Rusia se confruntă cu o mare creștere a numărului de infecții acum.
Pentru chinezii care studiază istoria, paralelele dintre situația actuală a Chinei și ce s-a întâmplat acum 120 de ani sunt clare, notează editorialistul.
Protocolul încheiat după Revolta Boxerilor a fost un tratat inegal, care a recunoscut drepturile unor puteri străine de a staționa trupe pe teritoriul Chinei. Mulți cred că a precipitat căderea Dinastiei Qing.
Amintirile sunt amare.
Dar China este azi a doua economie a lunii și o putere globală care inspiră teamă. Nu mai poate fi bântuită de fantoma Alianței celor Opt Națiuni, care o determină să sară la gâtul altor țări, cu critici furioase și măsuri de răzbunare.
China trebuie să își calculeze cu inteligență următoarea mișcară. Poate deveni o țară deschisă, transparentă și dornică de cooperare? Lumea așteaptă acest răspuns cu nerăbdare, concluzionează editorialistul Nikkei Asian Review.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
