Covorul Centenarului creat de o doljeancă, expus la Paris. ”Autoritățile din România nu au găsit de cuviință să îl expună la noi”

Antoneta Nadu, 72 de ani, a lucrat covorul centenarului, în atelierul său, în cinstea Marii Uniri.

De dragul țării noastre, în cinstea României Mari, am vrut să scoatem în evidență frumosul și elementele tradiționale, oltenești, cu motive populare și culori vii.

Antoneta Nadu din localitatea Ostroveni, Dolj:

Țesătoarele au lucrat câteva luni, zi-lumină, la covorul care acum poate fi admirat la Paris. Culorile folosite pentru a trasa chenarul covorului sunt roșu, galben și albastru, iar în mijloc se află pomul vieții, pe fondul culorii pământului, gri, element ce stă deasupra hărții României. În mijlocul ţării sunt înfăţişaţi doi dansatori stilizați cu doi porumbei cu ramuri de măslini deasupra capului. O muncă susținută, de țesut la război, așa cum făceau și străbunii noștri.

”Covorul a fost lucrat de trei țesătoare, care au muncit zilnic timp de trei luni. Iar pentru ca toată lumea să știe ce este Centenarul, dar și de ce a fost țesut acest covor, deasupra am scris, cu fire de lână colorată cu vopseluri naturale, 1918-2018, în cinstea Marii Uniri. A fost multă muncă și nu ne așteptam ca acest covor să ajungă la Paris, și nu la noi, în țară, în Palatul Parlamentului sau poate la Cotroceni. Mândria este foarte mare!”, a continuat doljeanca.

Carte poștală cu opera de artă, realizată de angajații muzeului

Un pictor român stabilit în Paris le-a propus reprezentanților muzeului Vănătorilor și Naturii din Paris ca acest covor să fie expus și pe malul Senei. Acum câteva zile, și o carte poștală cu opera de artă a fost realizată de angajaţii muzeului.

”Pentru mine a fost o apreciere și o emoție enormă. Când am primit acasă cartea poștală, am rămas fără cuvinte, nu mă așteptam la asemenea merite. Pictorul Mircea Cantor a fost cel care s-a ocupat de promovare și a plătit prețul covorului pentru a-l expune la Paris. Nu este o sumă mare, comparativ cu munca și dăruirea cu care a fost lucrat, vorbim de aproximativ 6.000 de lei, dar autoritățile din România nu au găsit de cuviință să îl expună la noi. Chiar nu mă așteptam să ajungă la Paris”, a adăugat femeia.

Pe un blog de călătorii, ”Musee de la Chasse et de la Nature” este prezentat în rândul unor instituții muzeale inedite și este situat pe Rue des Archives, nr. 62. Este deschis zilnic, cu excepția zilelor de luni și de sărbători, iar aici pot fi admirate colecții excepționale de artă antică, modernă sau contemporană.

Nu are ţesătoare pentru atelier

Antoneta Nadu este originară din Bechet. De curând, și-a mutat atelierul la Ostroveni, din cauza lipsei forței de muncă. Țesătoare se găsesc cu greu, așa că și-a schimbat punctul de lucru după ele. Acum, în localitatea Ostroveni se țes carpetele oltenește atât de apreciate. Viu-colorate, după motive tradționale arhaice, covoarele sunt adevărate opere de artă la care se lucrează minuțios.

Povestea Antonetei Nadu este una extraordinară. A fost o viață întreagă profesoară de biologie, iar la pensie și-a dedicat timpul țesăturilor tradiționale oltenești. În anul 2000  și-a dat seama că lucrurile autentice se pierd, așa că s-a înconjurat de frumos și tradițional și tot în același an, și-a deschis primul atelier de țesătorie.

”Mă bucură nespus unde am ajuns, după aproape două decenii de muncă. Covoarele noastre sunt atât de apreciate și valoroase, mai ales ca tehnică de lucru. Este recunoscută de UNESCO și este ca o împlinire sufletească. La cei 72 de ani ai mei, să aud că operele mele au cucerit Parisul, dar și lumea, este o încununare a tot ce a făcut în toți acești ani”, a conchis Antoneta Nadu.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro