Creșterea prețurilor la locuințele din Uniunea Europeană a atins un punct critic. Pe ce loc se află România

În UE, în 2023, pentru 10,6% dintre familiile din orașe și 7% dintre gospodăriile din zonele rurale, costurile locuințelor au depășit 40% din venitul lor disponibil.

În România, prețurile apartamentelor au crescut cu 48%. În Ungaria, cu 173%

Peste un sfert dintre grecii (31%) care trăiau în orașe au avut costuri cu locuința de peste 40% din venit, în timp ce doar aproximativ 6% dintre slovacii din orașe s-au confruntat cu aceeași problemă.

În mai puțin de 10 ani, între 2015 și 2023, prețurile locuințelor în UE au crescut, în medie, cu 48%. Cea mai mare creștere este marcată în Ungaria, unde prețurile au crescut cu 173%, iar cea mai scăzută în Finlanda, cu doar 5%. În România, creșterea este de 48% și ne aflăm în subsolul clasamentului.

Recomandări

Percheziții în Brașov, inclusiv la Bogdan Peșchir, cel care ar fi finanțat campania pe TikTok a lui Călin Georgescu

Principalele motive care contribuie la creșterea prețurilor sunt costurile mai ridicate ale materialelor pentru construcții și ratele ipotecare și scăderea construcțiilor care a limitat oferta.

Chiriile au crescut, în medie, cu 18% între 2010 și 2022

Închirierea în UE a devenit, de asemenea, mai costisitoare. Între 2010 și 2022, chiriile au crescut în medie cu 18%, parțial din cauza creșterii chiriilor pe termen scurt, care a scos case și apartamente de pe piață.

Mulți europeni sunt îngrijorați de creșterea prețurilor, de costul vieții și de situația economică. Potrivit sondajului Eurobarometru din iulie 2024, acestea au fost principalele motive care i-au determinat pe oameni să voteze la alegerile europene.

La ce vârstă părăsesc tinerii casa părinților

Tinerii europeni părăsesc casa părinților, în medie, la vârsta de 26,3 ani. Aceasta variază semnificativ între țările UE, de la 21,4 ani în Finlanda la 31,8 ani în Croația.

În 2021, Parlamentul a adoptat o rezoluție prin care solicită țărilor UE să recunoască o locuință adecvată ca un drept fundamental al omului care este aplicabil prin legislație. Toată lumea ar trebui să aibă acces egal la locuințe decente, „sănătoase”, cu conexiune la apă potabilă de înaltă calitate, canalizare adecvată și energie fiabilă, au spus deputații europeni.

Recomandări

Crimele legionarilor care au îngrozit România. Asasinatele cărora le-au căzut victime I.G. Duca, Armand Călinescu, Nicolae Iorga și Virgil Madgearu

În iulie 2024, Parlamentul a ales-o pe Ursula von der Leyen pentru al doilea mandat ca președinte al Comisiei Europene. Într-o declarație înainte de vot, von der Leyen a anunțat că locuința este una dintre prioritățile UE în noul mandat și a declarat că, pentru prima dată, UE va avea un comisar responsabil pentru locuințe.

În octombrie 2024, deputații europeni au discutat despre necesitatea unor locuințe durabile, decente și accesibile cu vicepreședintele Comisiei, Margaritis Schinas. Aceștia și-au exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa adăpostului, tinerii care nu își pot cumpăra propria casă și au afirmat importanța investițiilor în locuințe sociale.

Urmărește-ne pe Google News