Cristina Chiriac, șefa DNA Iași, audiată de CSM pentru funcția de procuror general al României: „Când voi fi numită, voi învăța”. A primit aviz negativ

Cristina Chiriac a primit aviz negativ de la CSM

UPDATE 15.35: Secţia pentru procurori a CSM a respins propunerea ministrului justiţiei privind numirea Cristinei Chiriac în funcţia de procuror general. Decizia a fost luată cu un vot „pentru” şi cinci „împotrivă”.

În aceeaşi şedinţă, avizul pentru Marius Voineag propus pentru funcţia de adjunct al procurorului general, a fost amânat, în urma egalităţii de voturi (3 „pentru”, 3 „împotrivă”) iar avizul pentru Alex Florenţa, actualul procuror general, propus pentru funcţia de adjunct la DIICOT, a fost amânat pentru a doua oară. Şi în acest caz, voturile au fost egale (3 „pentru” şi 3 „împotrivă”).

Chiriac a fost propusă de Radu Marinescu pentru funcția de procuror general al României

În cadrul audierii, Cristina Chiriac a subliniat experiența sa în investigarea unor dosare complexe, inclusiv cazuri de flagrant. Ea a enumerat anchete importante pe care le-a coordonat la DNA Iași, implicând, printre alții, președinții consiliilor județene din Iași și Vaslui, directorul Institutului de Boli Cardiovasculare Iași, rectorul Universității „Petre Andrei” și decanul Facultății de Drept.

De asemenea, a menționat că a avut în responsabilitate dosare legate de vameși și oameni de afaceri, subliniind că deține o vastă experiență managerială și „dinamism”.

„În ceea ce privește legitimitatea, experiența mea profesională în cauze complexe și management există. (…) Nu pretind că am toate cunoștințele necesare care țin de competența parchetelor locale, dar când voi fi numită procuror general, voi avea toată disponibilitatea de a învăța”, a declarat Chiriac, răspunzând întrebărilor privind lipsa de experiență necesară pentru această funcție.

Critici și ezitări în timpul audierii

Audierea Cristinei Chiriac nu a fost lipsită de momente tensionate. Răspunsurile acesteia au fost considerate ezitante, iar în unele momente s-a încurcat, inclusiv în privința subiectelor precum ordinele procurorului general sau gestionarea detașărilor.

Procurorul Daniel Horodniceanu a întrebat-o dacă ar trebui modificate legile justiției și în ce mod. Chiriac a răspuns că „este urgentă intensificarea investigării infracțiunilor de corupție”.

Întrebată despre legătura dintre răspunsul său și legislația vizată, ea a repetat același punct, fără a oferi clarificări suplimentare. De asemenea, Claudiu Sandu i-a cerut explicații pentru lipsa măsurilor împotriva unor oficiali ai Bisericii Ortodoxe Române, la care Chiriac a replicat: „Deciziile au fost luate conform legii și pe probatoriu. Nu am nimic ce să îmi reproșez”.

În timpul audierii, Chiriac a vorbit și despre volumul copleșitor de dosare din Ministerul Public, care se ridică la 1,7 milioane, și a atras atenția asupra „echilibrului vulnerabil” în care se află Parchetul General. Printre propunerile sale s-a numărat creșterea eficienței actului de justiție, dar și extinderea competențelor DNA pentru a include investigarea magistraților.

Ce avere și ce experiență are Cristina Chiriac

Potrivit declarației de avere din 2024, Cristina Chiriac deține, alături de soțul său judecător, 14 terenuri în județele Iași și Vaslui, un apartament în Iași, un apartament și două case în Vaslui. De asemenea, șefa DNA Iași ar mai deține, potrivit declarației, și o colecție de bijuterii și ceasuri în valoare de 6.500 de euro.

În conturile bancare și fondurile de investiții, Chiriac a raportat economii de 110.000 de euro, dar și un împrumut de 80.000 de euro, scadent în 2046. Salariul său anual declarat se ridică la aproximativ 63.000 de euro.

În același timp, Chiriac are o carieră de 17 ani în magistratură și a activat între 2010 și 2015 în cadrul parchetelor de pe lângă judecătoriile Bârlad și Vaslui. Ulterior, din august 2015, s-a alăturat DNA Iași, unde a devenit procuror-șef serviciu în 2022. Șefa DNA Iași a amânat ancheta lui Corneliu Bîrlădeanu și a organizat flagrantul la Dumitru Buzatu.

Proteste în fața CSM

În paralel cu audierea Cristinei Chiriac, câțiva protestatari din partea comunității Declic s-au adunat în fața sediului CSM, cerând respingerea propunerii acesteia.

Protestatarii scandau lozinci precum: „Chiriac, respinsă!”, „Chiriac, să ne lași! Și să te întorci la Iași!” sau „Pe lista de oroare, groparii de dosare”.

De asemenea, zeci de persoane au ieșit în stradă vinerea trecută, în fața Palatului Cotroceni, pentru a protesta la numirile din Justiție. Sub sloganul „Cu ochii pe Cotroceni și numirea procurorilor”, manifestanții au afișat mesaje precum „Domnule președinte, România urmărește atent numirile din justiție” și „Vrem integritate, vrem nume nepătate”.

Celelalte propuneri din justiție

În contextul altor numiri în sistemul judiciar, Secția pentru Procurori a CSM nu a reușit, pe 11 martie 2026, să ajungă la un consens cu privire la propunerea lui Alex Florența pentru funcția de adjunct al DIICOT. Votul a fost la egalitate, 3-3, urmând să fie reluat la o ședință ulterioară. În schimb, Gill Julien Iacobici, propus pentru aceeași funcție, a fost respins cu un vot de 5 la 1.

Pe 9 martie 2026, Codrin Miron, șeful DIICOT Timișoara, a primit avizul favorabil în unanimitate din partea CSM pentru a prelua conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în locul procurorului Alina Albu.

În același timp, imediat după audierea Cristinei Chiriac, a fost audiat și Marius Voineag, actualul șef al DNA, după ce a fost propus de Radu Marinescu pentru poziția de adjunct al procurorului general.

Toate deciziile urmează să fie transmise ministrului Justiției, Radu Marinescu, și, ulterior, președintelui Nicușor Dan, care va emite decretele oficiale de numire.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE