CSM, așteptat să dea avizul pe proiectul pensiilor magistraților joi. Ce urmează pentru ca România să nu piardă 231 de milioane de euro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri, 26 noiembrie, că, în cazul în care Consiliul Superior al Magistraturii va aviza ziua următoare proiectul de lege privind pensiile magistraților, Guvernul condus de Ilie Bolojan își poate angaja răspunderea în Parlament săptămâna viitoare. Avizul CSM va fi cel mai probabil negativ, dar decizia guvernanților nu depinde de el, pentru că este numai consultativ. Totuși, avizul este necesar pentru respectarea procedurilor.
Grindeanu a fost întrebat la Parlament dacă există şanse ca România să se încadreze în termenul de 28 noiembrie, pentru a nu pierde cele 231 de milioane de euro din PNRR. Grindeanu nu a exclus varianta ca banii europeni să nu fie pierduți, până la urmă.
„Știți foarte bine părerea mea, și continui să o susțin, că noi am pierdut timpul o lună de zile, când trebuia să folosim acea perioadă pentru a trimite un proiect de lege și nu eram la mâna CSM, dar deja ține de trecut această treabă. Și atunci, eu sper să dea CSM acest aviz, astfel încât joi seara să existe o ședință de guvern și să poată fi trimis acest proiect și Guvernul să își angajeze răspunderea”, a afirmat el.
Grindeanu a precizat că, dacă avizul vine joi, trebuie ca Executivul condus de Ilie Bolojan să facă la scurt timp o ședință de Guvern și să trimită rapid la Parlament proiectul de lege, care să fie asumat apoi de Bolojan săptămâna viitoare în Parlament: „Eu cred că e în interesul României totuși ca Guvernul să facă de îndată o ședință și să trimită către Parlament acest proiect de lege. Doar că am văzut că încă se votează în diverse curți de apel, sunt programate astfel de voturi. Era bine să nu rămânem într-o zonă în care să fim într-o formă de prizonierat la o decizie”.
Amintim că forma finală a celui de-al doilea proiect de lege privind pensiile speciale ale magistraților a fost publicată în transparență decizională pe 19 noiembrie, după ce primul proiect al Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost respins de Curtea Constituțională pentru că nu avea avizul CSM.
Astfel, magistrații se vor putea pensiona la 65 de ani, nu la 48 cum este legea actuală, cu maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, cum este în prezent. „Cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă”, prevede proiectul al doilea. Mai simplu spus, a rămas același procent ca în primul proiect, asumat de Guvern în Parlament și respins apoi de CCR.
Modificarea s-a făcut doar la intervalul de tranziție: perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026, și nu de 10 ani, așa cum era în primul proiect. „În cei minimum 25 de ani vechime în magistratură necesari ieșirii la pensie, perioada asimilată de activitate în alte domenii juridice, va fi de 10 ani”, a completat Executivul.
Magistrații s-au împotrivit acestor modificări și urmează să dea avizul, care cel mai probabil va fi negativ. Doar că avizul CSM are numai un rol consultativ. Prin urmare, decizia finală a guvernanților nu depinde de CSM, însă avizul este necesar pentru respectarea procedurilor.
Deși avizul CSM are doar rol consultativ, absența lui poate aduce prejudicii României, care are termen limită pentru jalonul 215 referitor la pensiile speciale data de 28 noiembrie. Bolojan a explicat că noul proiect este „just, corect și respectuos” și a făcut un apel la buna-credință a CSM, adică să dea avizul repede ca să nu se piardă 231 de milioane de euro din PNRR. În schimb, fostul consilier prezidențial Ludovic Orban a fost mai tranșant și a propus ca, dacă magistrații nu cedează, să se facă un sistem de calcul prin care să dispară pensiile speciale și să rămână doar cele pe bază de contributivitate, spunând că magistrații „acţionează împotriva ordinii constituţionale”. Aceste declarații au stat la baza revocării lui de către președintele Nicușor Dan.
