Cuba a rămas complet fără energie electrică. Colaps total al rețelei naționale și pană masivă de curent în Havana
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cuba s-a confruntat din nou cu un blackout total după ce rețeaua națională de energie electrică s-a prăbușit duminică seară, lăsând întreaga insulă, inclusiv capitala Havana, în întuneric. Compania de stat Union Electrica (UNE) a confirmat „deconectarea totală” a sistemului național. În momentul în care luminile s-au stins brusc pe străzile din Havana, sute de locuitori care ieșiseră în afara caselor pentru a scăpa de căldura sufocantă a verii au izbucnit în gemete colective de frustrare. Prăbușirea rețelei are loc la doar 24 de ore după ce întreaga zonă de vest a țării rămăsese deja fără curent electric din cauza unor avarii la liniile de transmisie.
Cuprins:
Fără apă, fără aer condiționat și fără alimente păstrate în siguranță
Pana de curent repetată face ca viața de zi cu zi să fie aproape imposibil de gestionat. Odată cu oprirea energiei electrice, pompele de apă își încetează funcționarea, sursele de apă potabilă devin inaccesibile, iar ventilatoarele de tavan se opresc în plin val de căldură. Pentru populația obișnuită cu neajunsurile, actuala criză, care durează de luni întregi, pare să nu mai aibă nicio ieșire la orizont, notează AFP.
Tensiunea acumulată în societate începe să se transforme în proteste spontane. În zonele cele mai afectate de întreruperi prelungite, oamenii și-au exprimat nemulțumirea dând foc la grămezi de gunoi pe străzi sau bătând în oale și cratițe de la balcoane.
Ministerul Energiei din Cuba a anunțat că au fost activate protocoalele de urgență pentru repornirea treptată a rețelei, proces dificil, care implică crearea unor insule energetice izolate pentru a alimenta mai întâi spitalele și infrastructura critică.
Blocada energetică, sancțiunile americane și echipamentele din era sovietică
Cauzele colapsului sunt deopotrivă structurale și politice. Sistemul energetic din Cuba se bazează pe centrale termoelectrice vechi, multe dintre ele în funcțiune de peste patru decenii, care nu au beneficiat de mentenanță corespunzătoare și de piese de schimb.
Situația a fost agravată drastic de embargoul energetic aplicat de Washington și de măsurile punitive impuse de administrația americană. Sancțiunile au determinat multe firme străine să își suspende operațiunile în țară și au blocat livrările regulate de țiței necesare pentru funcționarea centralelor.
În prezent, rezervele de combustibil ale țării sunt aproape epuizate. În martie, Washingtonul autorizase sosirea unui singur tanc petrolier rusesc cu o încărcătură de 100.000 de tone de țiței, însă stocurile respective s-au consumat în totalitate.
Tensiuni diplomatice și reforme economice de urgență
Contextul geopolitic dintre Havana și Washington rămâne extrem de tensionat. În paralel cu blocada petrolieră, Statele Unite au pus sub acuzare lideri cubanezi în dosare mai vechi, precum cel al doborârii a două avioane civile acum trei decenii. Dialogul diplomatic dintre cele două state a adus puține rezultate practice până în prezent.
Rămas fără opțiuni și sub o presiune socială uriașă, guvernul de la Havana a adoptat o serie de reforme de piață liberă menite să impulsioneze economia națională. Măsurile includ deschiderea unor sectoare economice cheie, cum ar fi distribuția de combustibil, generarea de energie și servicii comunitare, către investiții și firme private. Rămâne însă de văzut dacă aceste măsuri vor putea stopa degradarea rapidă a infrastructurii naționale înainte ca răbdarea populației să se epuizeze complet.
