Intervievate de ziar, peste 30 de deputate și senatoare din Parlamentul României mărturisesc pentru publicul Libertatea că au fost „trimise la cratiță și la crescut copii”. Sau că au primit comentarii sexiste pentru rochiile pe care le poartă la serviciu.
Cuprins:
Conform descrierilor femeilor din Parlamentul României, misoginismul îmbracă cel mai adesea forma unor glume sau remarci cu privire la aspectul fizic al femeilor vizate. 32 de parlamentare din 60 au mărturisit că au primit sau au auzit abordări nepotrivite cu privire la vestimentație, coafură sau chiar greutatea corporală. Pe de altă parte, 12 au fost martore sau ținta unor invitații indecente.
„Se fac, de exemplu, comentarii cu privire la numărul de kilograme în plus - în condițiile în care și cei care vorbesc au câteva zeci de kilograme peste limita normală. Răutăți!”, spune deputata PSD Mirela Adomnicăi.
Ana Predescu, deputată PSD, mărturisește că a fost de față atunci când alte colege au primit remarci nepotrivite, „în care o femeie este criticată nu raportat la ceea ce spune (greşit sau nu), ci pentru felul în care arată”.
O dă exemplu pe Diana Șoșoacă, „femeia care a avut parte, de fiecare dată când a luat cuvântul, de cele mai urâte, jignitoare şi chiar grobiene apelative. Generate nu de afirmațiile sale de multe ori controversate, ci de kilogramele în plus, care nu se încadrează în standardele impuse de societate pentru noi, femeile”.
Șoșoacă susține, în dialogul cu ziarul, că a fost deseori insultată și chiar îmbrâncită pentru opiniile sale.
În plenul Camerelor reunite, când se reunesc toţi misoginii şi grobienii, este cel mai înalt moment al mitocăniei împotriva mea.
„Ceea ce bărbații consideră complimente și glume nu reprezintă și pentru femei același lucru”, adaugă Gabriela Crețu și povestește un episod în care a gestionat o „situație delicată între colegi și personal”.
„Victima - șefa staffului, frumoasă, deșteaptă, veche colaboratoare, doctor în științe - plângea într-un colț. Motivul? În timp ce ea lua imagini la un eveniment și era cu spatele, un membru al Parlamentului îi fotografia fundul. El a justificat gestul ca o glumă pe care a recunoscut-o ca fiind de prost gust. Ea s-a simțit, pe bună dreptate, umilită”.
E foarte importantă educația pentru sensibilizarea băieților și bărbaților în acest sens. Și e necesar lucrul împreună, nu separat.
Acolo unde parlamentarele nu văd abuzuri, simt însă o formă latentă de discriminare de gen, pentru care, de cele mai multe ori, „ca femeie trebuie să muncești mai mult ca să treacă o propunere legislativă”.
!function(e,i,n,s){var t="InfogramEmbeds",d=e.getElementsByTagName("script")[0];if(window[t]&&window[t].initialized)window[t].process&&window[t].process();else if(!e.getElementById(n)){var o=e.createElement("script");o.async=1,o.id=n,o.src="https://e.infogram.com/js/dist/embed-loader-min.js",d.parentNode.insertBefore(o,d)}}(document,0,"infogram-async");Întrebări femei Parlament România
InfogramIonela Băluță, cercetătoare și profesoară în problematica identității de gen la Facultatea de Științe Politice de la Universitatea din București, explică pentru Libertatea că discriminarea de gen, precum și abuzurile pot crea obstacole în trecerea unor legi care să apere drepturilor femeilor din societate.
„E foarte grav că se întâmplă în Parlament și este foarte relevant și e bine să se vorbească, pentru că acest fenomen împiedică o prezență mai mare a femeilor în structurile politice”.
Nici rochiile sau coafurile parlamentarelor n-au scăpat de unele remarci ale colegilor bărbați. Simona Spătaru, senatoare USR, relatează un episod prin care a trecut:
„Mi s-a adresat un comentariu extrem de nepotrivit despre culoarea rochiei mele, la intrarea în sala în care se desfăşurau lucrările unei comisii, unde erau şi invitaţi din ministere şi jurnalişti. Era verde rochia”.
Și Cristina Rizea, de la REPER, își amintește momentul în care rochia pe care o purta a dat naștere unei forme de bullying din partea colegilor bărbați.
Eram îmbrăcată într-o rochie puțin mai jos de genunchi și cu pantofi cu toc. M-am dus la pupitru, că aveam de spus ceva, nu să mă plimb. Și au început de cum m-am ridicat: «Ooo, ia uite, nașa mare, oooo, dar ce elegantă, dar unde mergeți, doamna deputat, la nuntă?»”.
O scenă similară a trăit și deputata USR Diana Stoica. A luat cuvântul de la tribuna Parlamentului, pentru prima dată, când a avut loc moțiunea împotriva fostului ministru al sănătății Vlad Voiculescu. „Se fac tot felul de aluzii la aspectul fizic, aluzii sexuale în plenul Parlamentului. Dar nu de la tribună, ci voci care se aud în sală, care nu sunt captate de microfon”.
Cu ce sunt îmbrăcate parlamentarele la locul de muncă poate atrage „glume” din partea colegilor parlamentari, spune și Simina Tulbure, de la REPER:
„Mai sunt comentarii când mă îmbrac în fustă, în rochiță, priviri, glumițe. Am fost deranjată, dar apoi am înțeles, le vorbesc, le mai zâmbesc, mai fac o glumiță înapoi. Le-am atras atenția la început și îmi ziceau că nu țin la glumă”.
Deși susține că nu a observat abuzuri în Parlament, Elena Hărătău, 58 de ani, deputată PNL, spune că au existat momente în care colegii parlamentari au considerat că o femeie nu înțelege, de pildă, un proiect legislativ din domeniul Armatei sau Securității, pentru că este femeie.
„Tangentă la puterea ei fizică sau nepriceperea într-un domeniu care ar putea fi destinat doar bărbaților. Dar nu cred că este corect ca genul să determine cunoștințele pe care le are o persoană într-un domeniu sau altul”, afirmă ea.
Diana Stoica de la USR crede că sunt și femei care contribuie la propagarea ideii că „femeile sunt bune doar pe social, pe sănătate și bărbații - pe domeniile de forță: securitate, economie, finanțe, ceea ce e o tâmpenie. Avem dovezi clare că avem femei foarte bune și în zona de business, există femei șef de stat. Dar aluzii de felul că femeile cresc copii sunt de zi cu zi”.
Chiar și unele întâlniri neoficiale, în afara forului legislativ, sunt deseori scindate pe gen, povestește Oana Țoiu, de la USR, despre activitățile propuse de politicienii de la celelalte partide.
„Bărbații au cadrele lor de networking, sunt politicieni de la partide diferite care joacă fotbal în weekend. Mi-au mai zis și președinți de filiale: «Noi, când facem evenimentele, le facem pe sport și vin bărbați». Noi, când am făcut, am ales sporturi în care să poată participa și femeile, tenis, volei, fusbal, ca atunci când strângi lumea laolaltă, să nu rămână femeile pe margine”, explică Țoiu cum se desfășoară unele reuniuni.
Anca Dragu, senatoare USR povestește că, atunci când se afla în plen, și „tot insistăm să spun senatoare, un coleg a venit şi m-a întrebat, la mişto, pe fundalul râsetelor mai multor alţi colegi: «Mama mea e mecanic auto. Cum aş putea să-i spun meseria la feminin? Mecanică auto?».
Monica Anisie, fost ministru al educației, în prezent senatoare PNL, spune că nu a fost niciodată ținta unor abuzuri sexiste. Cu toate astea, mărturisește că, într-o emisiune televizată, „un coleg mi-a spus că mai bine aş lăsa politica deoparte şi m-aş ocupa de treburile mele casnice şi de la şcoală”.
<strong>O situație similară regăsim și la Rodica Nassar, deputată PSD, care a spus că nu există abuzuri în Parlament. </strong>
Nassar și-a amintit însă un moment mai vechi, „când un coleg - nu mai este în viața publică acum - ar fi fost nemulțumit la adresa listei candidaților pe București și ar fi făcut o astfel de remarcă: locul femeilor este la cratiță, nu în Parlament”.
„Există și în viața de zi cu zi o cutumă, un obicei. Este primul factor pentru care femeile nu intră în politică. Zic: eu sunt femeie, ce să caut acolo? Eu am copil de crescut, am de făcut curățenie în casă. Suntem prea gospodine, prea mame”, este de părere și senatoarea AUR Evdochia Aelenei.
„Poate din cauza faptului că se simt ameninţaţi bărbaţii ne trimit la cratiţă sau ne acuză că luăm din timpul familiei, că neglijăm copiii, că putem trăi şi fără să avem o carieră profesională. Care, oricum, de regulă, este percepută ca fiind un fel de hobby pentru femei”, spune și Ana Predescu de la PSD. „Motiv pentru care multe dintre noi, mai ales în politică, nu suntem luate în serios din punct de vedere profesional”.
Oana Cambera, REPER, susține și ea că sunt frecvente etichetele potrivit cărora „femeile au ceva de zis pe teme de educație, că sunt cu copiii”.
Se fac remarci: să le ascultăm și pe colegele noastre că au copii și poate știu mai bine. Nu am auzit niciun parlamentar să zică să o ascultăm și pe colega noastră că are expertiză pe juridic și administrație, dar i-am auzit spunând să o ascultăm că e mamă.
Numele Cristinei Prună, de la USR, a fost legat de cel al lui Claudiu Năsui.
„În mintea unora, o femeie nu poate reuși prin propriile forțe. De câteva ori, când am vorbit de la tribună, un domn vicelider de la PSD a urlat în sală «Năsui». Claudiu este un coleg cu care am lucrat foarte bine. Am construit multe lucruri împreună, de la proiecte de lege care au trecut de Parlament și până la idei centrale din programul de guvernare al USR. Nu mă intimidează, evident, și continui ceea ce fac”.
„Numirea unei femei într-o funcție face cel puțin o parte a colegilor bărbați să se întrebe ale cui interese le va apăra, dacă e frumoasă, e suspectată că ar fi proastă etc. Atitudinea e diferită. Bărbații arătoși nu sunt suspectați că au ajuns într-o funcție înaltă din acest motiv…”, explică pentru Libertatea și Gabriela Crețu de la PSD.
Gabriela Crețu este senatoare în Parlamentul României din 2012. Spune că nu poate fi o victimă pentru că atunci n-ar mai putea reprezenta vocea femeilor cu adevărat vulnerabile. Este vehementă însă când vorbește despre cea mai frecventă formă de discriminare de la nivelul grupurilor politice: „Aș numi-o: «hărțuire prin ignorare voită» din partea liderilor, atunci când se repetă”.
„Femeile care se fac ascultate sunt, ca regulă, de trei ori mai pregătite, mai curajoase și mai perseverente, față de colegii lor; ascultarea nu exclude ironiile, atunci când ele se pronunță în domenii «nespecifice». Dacă repetă pozițiile colegilor bărbați aflați în funcții de conducere, e posibil să fie apreciate și propuse în funcții de conducere. Nu se întâmplă același lucru dacă îndrăznesc să aibă idei diferite”, adaugă Crețu.
User Șters 10.03.2023, 09:44
Acesta este nivelul aleșilor noștri. Dacă în Parlament se întâmplă și se tolerează așa ceva, acest comportament, de ce ne mirăm că o ducem cum o ducem?
dante69 10.03.2023, 12:04
Eu l-aș numi pe parlamentarul respectiv mai curând mitocan. Daca a început vânătoarea de misogini, rasiști și homofobi atunci presa va deveni o Inchiziție suis generis obsedata de demascări char și acolo când e vorba de altceva că în cazul de față. Că și Cioran vreau sa trăiesc într-o lume indiferenta (a se inteleg correct).
dante69 10.03.2023, 12:21
Stimata redactie mi-ati cenzurat un cuvant care conform Dex inseamna "Persoană cu comportări grosolane, vulgare". Daca foloseam vulgar in loc nu era acelasi lucru ? Sensual peiorativ ramane. Exces de scrupulozitate nu credeti ?
User Șters 10.03.2023, 12:33
Niciun parlamentar nu este identificat în text cu nume și prenume, vi se pare o vânătoare? Sau poate chiar ați citit textul și atunci găsiți ca astfel de „glume” să fie normale într-un for legislativ dintr-o țară europeană. Ce e în stradă și în familie e și sus, la vârf.
User Șters 10.03.2023, 12:45
Mi se pare incredibil sa o apărați pe sosoanca când atacurile ei sexiste împotriva bărbaților depășesc cu mult ce spun bărbații despre femei in parlament. Cum vine asta? Exista un dublu standard sau nu? Iar unele din așa zisele atacuri, de exemplu când femeile nu erau invitate sa joace fotbal cu bărbații, mi se par stupide. Se caută victimizarea cu orice cost și orice face un bărbat și nu face o femeie este clar misoginism? Poate autoarele articolului cred că fac bine, și într-o anumită măsură fac, dar nu e așa. Se creează ideea de victimă constanta si generală și multe femei nu o să își mai asume greșelile. Mai ales generația tânără. Spun așa pentru că dintre exemple date doua sunt forțate și clar sunt puse să fie la număr.
CostelMC 10.03.2023, 14:08
Sosoaca ar trebui judecata după fapte nu după kilele pe care le are. Ma intreb totusi, dacă ai avea o fata, ti-ar place sa fie tratata ca obiect de alții? Sau sotia/prietena sa aiba parte de același tratament "prietenos"? Educația porneste in primul rand, de acasă. Și mulți dintre parlamentarii nostri aplica principiile "traditionale" văzute in propria familie.
User Șters 10.03.2023, 15:29
Dublul standard ar fi fost să închidem ochii tocmai pentru că e vorba de Șoșoacă și îi cunoaștem declarațiile și modul de exprimare. Dar acelea vin pe gură, din minte, nu din kilograme, corect? Iar exemplul cu fotbalul - nu că femeile n-ar juca fotbal, dar ok :)) - era strict legat de mentalitatea: facem evenimente sportive (aceste întâlniri politice neoficiale) la care excludem femeile în mod intenționat. Fiți amabil, dar vorbim totuși de Parlamentul României, nu de curtea școlii, de teambuildinguri corporatiste sau de gașca de prieteni de la Azuga. Avem pretenții doar când ne convine subiectul?