Cum au ajuns 400 de români săraci „săgeţi” pentru pakistanezii din Anglia care au furat peste 3.000.0000 de euro din conturi bancare

Banii unei primării din Franţa au ajuns în contul unui român din Bâscenii de Jos 

În martie 2020, la începutul pandemiei COVID, Primăria Rueil-Malmaison din Franţa a primit un e-mail cu o factură falsificată, în valoare de 23.692 de euro. Funcţionarii francezi au efectuat plata, însă apoi şi-au dat seama că au fost înşelaţi şi au sesizat autorităţile. S-a descoperit că banii fuseseră transferaţi într-un cont din Marea Britanie, al cărui titular era un român din satul Bâscenii de Jos, comuna Calvini, judeţul Buzău.

Audiat de poliţiştii români, în baza unui Ordin European de Anchetă, bărbatul a povestit că a ajuns în Marea Britanie, după ce un consătean le-a promis locuri de muncă, lui şi soției. Acolo, acel consătean l-a dus la o bancă și a deschis un cont pe numele lui, el fiind titularul doar de formă. Devenise o „săgeată”, fără voia lui.

Recrutorul acestui bărbat făcea parte dintr-o reţea bine pusă la punct, care acţiona din 2018, chiar și în România. În acel an, o societate din Craiova reclamase la DIICOT că a fost fraudată cu suma de 28.750 de euro, bani viraţi într-un cont din Marea Britanie, după ce angajaţii au primit pe e-mail o dispoziție care, în aparență, fusese trimisă de directorul general al societăţii.

Prin metode similare, au fost păcălite zeci de persoane fizice, firme sau autorități locale din Marea Britanie, România, Franța, Elveția, Polonia, Italia, Germania, SUA, Slovenia și Georgia. Anchetatorii au identificat 113 victime, de pe urma cărora escrocii au obținut un profit estimat la cel puțin 3 milioane de euro, potrivit Eurojust. 

Ancheta, efectuată de autoritățile judiciare din România, Marea Britanie și Franța, cu participarea Europol, a fost însă una de durată. Iar un rol decisiv în destructurarea grupului infracţional organizat l-au avut poliţiştii români, care au reuşit să se infiltreze în reţea. 

Reclamaţia bărbatului plecat la cules de ceapă şi infiltrarea investigatorilor sub acoperire

Pe 20 aprilie 2022, un bărbat din satul Maxenu (Buzău) a sunat la 112 şi-a reclamat că pe numele lui, dar și al altor consăteni, au fost deschise conturi la bănci din Marea Britanie. Cei care făcuseră asta era doi bărbaţi din Calvini, unul dintre ei fiind Vasile Cătălin Vasile, poreclit „Bruce Lee”. 

Ei au venit în Maxenu și i-au întrebat pe oameni dacă vor să meargă la cules de ceapă în Anglia. Urmau să primească un salariu lunar și nu plăteau nimic pentru obținerea pașapoartelor, transport sau cazare. Mulţi au fost de acord, iar după ce au obținut pașapoartele, au fost duşi într-un apartament. Aici, fiecare a primit câte un telefon mobil, pe care apoi le-au fost deschise, online, conturi la bănci din Marea Britanie. 

Bărbatul din Maxenu şi-a dat seama că asta n-are nicio legătură cu ceapa pe care urma să o culeagă. Speriat, a luat telefonul cu conturi, a plecat din apartament și a sunat la poliție. 

În scurt timp, patru investigatori sub acoperire şi colaboratori cu identitate protejată au fost autorizaţi să adune mai multe informaţii. Trei săptămâni mai târziu, ei s-au întâlnit cu unul dintre recrutori: Elvis Ursaru, din Calvini. El le-a explicat că trebuie să le facă pașapoarte, care vor rămâne la el, și că altcineva se va ocupa de obținerea de facturi (bill-uri) din Anglia, care să dovedească rezidența lor acolo. 

Pe fir a intrat și Leonard Şerban, zis „Cili Boss”, care a plătit pentru pașapoarte, dar și pentru conturile deschise: un investigator a primit 1.900 de lei, iar un colaborator – 1.500 de lei. Ulterior, potrivit înţelegerii, fiecare i-a dat lui Ursaru câte 400 de lei, comision. El le-a povestit că a deschis „la sute de oameni” conturi, care au ajuns „la un pakistanez”, apoi le-a mărturisit că ar avea nevoie de mai multe telefoane mobile. 

Un colaborator al poliţiei s-a oferit să-l ajute, iar pe 15 iunie 2022 i-a dat lui Ursaru cinci telefoane, contra sumei de 1.800 de lei. Numai că acele telefoane erau unele speciale: aveau monitorizare tehnică, iar astfel a fost stabilit traseul pe care ele au călătorit, din Calvini la Viperești şi pe urmă, până în Marea Britanie, în orașele Manchester, Stoke-on-Trent, Hertfordshire, Hillingdon, Redbridge, Greenwich, Surrey și East Midlands.

La una dintre adresele din UK, în timp ce manevrau un telefon, au fost fotografiați doi români, dar și câţiva dintre pakistanezi. Iar în februarie 2023, autoritățile britanice au descins în acel imobil, unde au descoperit 7 dispozitive de plată tip POS și alte 252 de telefoane, fiecare având lipită pe el câte o etichetă cu un nume. În fiecare telefon erau între 5 și 15 aplicații bancare, împreună cu pozele pașaportului celui înscris pe etichetă.

A fost arestat atunci şi un pakistanez de 43 de ani, pe care autoritățile britanice l-au pus sub acuzare, împreună cu alţi conaționali de-ai lui, pentru apartenență la un grup infracțional specializat în fraude și spălarea banilor.

Ce metode foloseau pakistanezii pentru a convinge oamenii să le vireze banii în conturi 

Pakistanezii din Marea Britanie care cumpărau de la români aceste conturi comiteau fraude bancare, folosind mai multe moduri de operare: 

● De la o adresă de e-mail aproape identică cu cea a directorului unei companii, trimiteau un mesaj către angajaţii din subordinea acestuia, prin care dispuneau să se facă plata unei pretinse facturi, într-un cont controlat de ei.

● După ce, prin  programe informatice, monitorizau clandestin comunicațiile on-line între diverse persoane, își însușeau identitatea virtuală a uneia dintre ele şi o determinau pe cealaltă să direcționeze banii în conturi bancare controlate de ei. 

● Se recomandau ca fiind de la departamentul antifraudă al băncilor unde victimele avea conturi și le anunţau că a fost semnalată o tentativă de fraudă, convingându-le astfel să mute banii într-un alt cont, ca măsură de siguranţă temporară, până la finalizarea investigaţiilor. Păcălită prin această metodă, una dintre victime a virat 18.000 de lire sterline într-un cont controlat de pakistanezi.

Ca să ascundă proveniența și destinatarul final al banilor, escrocii făcea transferuri în cascadă și aveau nevoie de cât mai multe conturi. De această parte a „afacerii” se ocupa un grup infracţional organizat din comunele Calvini și Cislău, care deschidea conturi pe numele unor „săgeţi” și apoi le vindea pakistanezilor. Din aceste conturi, banii era transferaţi, prin aplicaţii online, către bănci din Emiratele Unite Arabe sau Germania, iar după ce li se pierdea urma, erau retrași de către pakistanezi, de la bancomatele din Marea Britanie.

Pentru fiecare cont creat pe numele unei „săgeţi”, recrutorii români primeau între 150 și 1.300 de lire sterline, în funcţie de bancă, dar şi de profilul contului. Mulţi dintre românii duşi în Marea Britanie s-au trezit că sunt şi proprietarii unor firme deschise acolo. Căci „pentru aceste firme erau deschise alte conturi bancare, care erau vândute pe bani mai mulţi”, a explicat unul dintre recrutori, în anchetă.

Trecutul politic şi infracţional al lui Oiţă, zis„Ceauşu”, şeful recrutorilor de „săgeţi”

În România, liderul grupului infracţional organizat era Neculai Oiţă, zis „Ceaușu” sau „Ceauşel”, în vârstă de 51 de ani. Lider al romilor din comuna Calvini, el a deţinut mai multe mandate de consilier local, fiind ales şi în 2024, când a candidat din partea Alianței Dreapta Unită, formată din USR, PMP și Forța Dreptei. „Anul trecut, şi-a dat demisia, nu mai e consilier”, a precizat primarul din Calvini, pentru Libertatea.

La ANI, „Ceauşu” figurează cu o casă de 280 de mp, o autoutilitară Mercedes și nicio sursă de venit, potrivit ultimei sale declaraţii de avere. Însă în videoclipurile postate pe YouTube, el pare a fi cu mult mai bogat:

În 2013, Neculai Oiţă a fost condamnat la 1 an şi 4 luni cu suspendare, pentru tulburarea liniştii publice şi uz de armă neletală, după ce, fiind invitat la o nuntă organizată la căminul cultural din comună, a scos un pistol cu bile şi a început să tragă la întâmplare, în sala cu 200 de invitaţi.  

Un an mai târziu, Oiţă a bătut un consătean cu o greblă şi a primit 2 ani de închisoare, pentru tentativă de omor. În aceeaşi perioadă, el era cercetat şi într-un dosar de evaziune fiscală, pentru că desfăşurase operaţiuni comerciale neînregistrate în evidenţa contabilă a unui P.F.A., prejudiciind astfel statul cu 587.248 de lei. Rechizitoriul a fost finalizat abia în 2021, iar dosarul se judecă şi acum la Tribunalul Buzău.

Iar în 2023, Neculai Oiţă a fost condamnat, pentru conducere fără permis, la 1 an și 3 luni cu suspendare. Niciuna dintre pedepsele primite nu l-a descurajat însă pe „Ceauşu” să-şi continue cariera infracţională, alături de cea politică. Dimpotrivă.

Au plecat în Anglia, ca să colecteze fier vechi, şi-au ajuns să bată palma cu pakistanezii

Când firul anchetei i-a dus pe poliţişti către „Ceauşu”, acesta le-a mărturisit că el a fost cel care „a inventat afacerea cu conturile bancare”. A povestit că în 2018, împreună cu fiul său, Vasile Oiţă, şi cu ginerele, Petre Oiţă, a plecat în Anglia, la Birmingham, „unde vindeam fier vechi la unitățile de colectare deșeuri”. Aici, printr-un alt român, cei trei l-au cunoscut pe cumnatul acestuia, Zabi, un cetăţean afgan care le-a propus să-şi deschidă conturi la bănci şi să-i dea lui cardurile, contra sumei de 500 de lire/cont. 

Au fost de acord. Apoi, văzând că treaba merge, au convins şi alte rude, iar la un moment dat, spune „Ceauşu”, „însoţindu-i pe cei doi la vânzarea conturilor, Vasile a reușit să intre în contact direct cu nişte pakistanezi care cumpărau conturi şi astfel a avut posibilitatea să le vândă lor”. 

În decembrie 2018, românii din Calvini şi-au început propriul business. Unul de tip piramidal, care se clona, căci fiecare dintre recrutorii care reuşea să intre în contact cu pakistanezii îşi deschidea apoi propria reţea, în paralel.  

„Săgeţile” au fost racolate iniţial de pe raza județului Buzău, iar apoi, când numărul recrutorilor a crescut, din Prahova, Dâmbovița, Călărași, Mehedinți, Vrancea, Mureș și Alba. Anchetatorii au identificat peste 400 de nume. Majoritatea erau oameni săraci și  fără educaţie, pe care recrutorii îi păcăleau că vor merge în Anglia, „la muncă”. 

„Până în 2020, când a venit pandemia, deschiderea conturilor în UK era posibilă numai dacă acea persoană se prezenta în faţa funcționarilor de la bancă”, le-a explicat anchetatorilor unul dintre liderii grupului, Vasile Oiţă. Așa că după recrutare, „săgeţile” erau transportate cu avionul în Marea Britanie și cazate în case închiriate de membrii grupării. 

Dar ca să poată deschide conturi bancare, românii aveau nevoie și de niște adrese de rezidență în UK, pentru care făceau dovada cu „bill-uri”: facturi la utilităţi (apă, gaze, curent electric). Recrutorii făceau rost de ele, prin mai multe metode.

Procurarea „bill”-urilor și cum a învăţat un britanic că nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită

Adresele de rezidență trebuiau să fie sigure, pentru că acolo urma să ajungă și corespondenţa bancară. „Erau foarte ușor de găsit”, mărturisea unul dintre recrutori, în anchetă. „Găseam români din Birmingham care stăteau cu chirie în diferite imobile și care, pentru 300 – 400 de lire, acceptau să le fie folosită cutia poștală”.

Alt membru al reţelei povestea că, dacă aveau acces la cutia poștală, bill-uri erau falsificate, adică „numele înscris în acele facturi era şters și înlocuit cu numele persoanei căreia i se deschidea contul. Iar pentru asta se folosea aplicația «PDF Editor».”

Când numărul „săgeţilor” a crescut, recrutorii au început să cumpere adrese: „Plăteam 50 de lire/adresă), iar eu sunam la autoritățile administrative din acel oraş, mă dădeam drept persoana pe numele căreia urma să se deschidă contul şi le ceream să-mi trimită pe e-mail o factură de utilități pentru acea adresă”, a declarat un alt recrutor.

În mai 2021, un britanic din Stoke on Trent, oraş aflat lângă Birmingham, a găsit în cutia lui poştală două plicuri trimise de o bancă, pe numele unor români. Dorind să facă o faptă bună, bărbatul a postat un mesaj pe rețelele de socializare, ca să găsească destinatarii. Mesajul a ajuns la unul dintre recrutori, care i-a scris și i-a cerut, pe un ton imperativ, să-i trimită scrisorile. Britanicul şi-a dat seama atunci că ceva e în neregulă; n-a mai continuat dialogul online și a dus plicurile la poliție. După câteva zile, el s-a trezit în faţa uşii cu patru români care, furioşi, veniseră să-şi ridice corespondența.

După ce rezolvau problema bill-urilor, membrii grupării din Marea Britanie le deschideau „săgeţilor” conturi bancare, de pe telefoane cumpărate special în acest scop. Apoi, pentru finalizarea procedurii, săracii erau duşi în sediile băncilor unde, cu sprijinul unui român care ştia engleza şi asigura traducerea, prezentau toate documentele, pentru verificarea autenticităţii lor.

Pe numele fiecărei „săgeţi” erau deschise conturi la 7 – 13 bănci din Marea Britanie, dar şi la servicii monetare de transfer rapid. Oamenilor li se explica că e nevoie de aceste conturi, pentru a le fi virate salariile. Dar după 2-3 săptămâni, cât dura toată procedura, erau anunţaţi că a picat înţelegerea pentru noul loc de muncă, li se dădea câte 500 de lire (circa 3.000 de lei) şi erau duşi înapoi, în România. 

Cum s-au adaptat infractorii la regulile din pandemie și ce le-a distrus „afacerea”

„După începutul pandemiei, deschiderea de conturi era posibilă şi on-line, din România, prin aplicații de internet banking. Pentru asta, era nevoie de pașaportul acelei persoane, identitatea fiindu-i verificată prin transmiterea de fotografii sau chiar filmări, de un bill care făcea dovada rezidenţei și de o cartelă telefonică cu numere de Anglia”, a explicat Vasile Oiţă, în anchetă. 

Pentru fiecare dintre „săgeţi” se folosea un telefon mobil pe care era instalată o aplicație VPN ce indica locația dispozitivului ca fiind în Marea Britanie. 

După deschiderea conturilor, membrii grupării verificau dacă acestea sunt funcționale, prin transferul unor sume mici de bani. Apoi, telefoanele pe care erau instalate aplicațiile bancare erau trimise în Marea Britanie. Și, „în cazul în care se întâmpla ca, din varii motive, unul dintre conturi să nu fie funcțional, în condițiile în care eu primisem plata pentru acel cont, îi dădeam în schimb un alt cont bancar”, declara unul dintre recrutori.

Cei din gruparea condusă de „Ceauşel” îi cunoşteau pe cumpărătorii de conturi după porecle: „Înaltul”, „Raj”, „Inginerul”, ş.a.m.d.. „Dacă bill-urile figurau pe Birmingham, vânzarea conturilor se făcea în Londra sau în Manchester. Întâlnirile aveau loc în diverse parcări, iar pakistanezii plăteau doar cash. Le erau predate telefonul mobil, cardurile bancare și datele referitoare la numărul de telefon, credenţialele de acces la aplicație, poza după pașaportul persoanei şi poza după bill”, povestea recrutorul.

Banii încasaţi de la pakistanezi erau aduşi cash în România sau depuşi în conturile membrilor grupării şi retraşi de la bancomatele din ţară, unde erau cheltuiți pe bijuterii și articole de lux sau la pariuri. „Mergea bine treaba, se făceau mulți bani: 10.000-15.000 de lire la o tranzacție de vânzare de conturi. Dar putea să fie și mai mult”.

Numai că „în 2024, aceasta afacere n-a mai fost la fel de profitabilă, cum fusese la început”, le mărturisea anchetatorilor fiul lui „Ceauşu”. „Piața devenise foarte aglomerată, în sensul că erau foarte mulți vânzători de conturi în Anglia. Am încercat să deschidem conturi în alte ţări, cum ar fi Portugalia. La începutul lui 2025, la propunerea unui pakistanez, am dus mai mulţi oameni în Lisabona și am încercat să deschidem conturi pe numele lor, dar n-am reușit, din cauza formalităților de acolo”.

Pedepse mici, confiscări mari şi averi uriaşe puse sub sechestru de către instanţă

Din cei 34 de inculpaţi/suspecţi nominalizaţi în dosarul DIICOT, 21 au încheiat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei cu procurorii şi au primit următoarele pedepse, pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracțional organizat și spălare a banilor: 

● Neculai Oiţă – 3 ani cu suspendare, după ce a stat în arest preventiv două luni. Instanţa i-a interzis dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat sau o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public și a dispus confiscarea sumelor de 223.942 GBP, 19.043 de euro şi 95.048 de lei. 

● Vasile Ionuţ Oiţă, fiul lui Neculai Oiţă – 3 ani cu suspendare și confiscarea sumelor de 223.942 GBP, 19.043 de euro şi 95.048 de lei;  

● Petre Oiţă, ginerele lui Neculai Oiţă – 3 ani cu suspendare și confiscarea sumelor de 223.942 GBP, 19.043 de euro şi 95.048 de lei;  

● Stratelia Iuliana Oiţă, fiica lui Neculai Oiţă – 2 ani şi 8 luni cu suspendare;

● Ştefăniţă Cătălin Oancea, ginerele lui Neculai Oiţă – 3 ani cu suspendare și confiscarea sumei de 72.000 de GBP;

● Andreea Marina Oancea, fiica lui Neculai Oiţă –  2 ani şi 8 luni cu suspendare;

● Maradona Vasile, ginerele lui Neculai Oiţă – 3 ani cu suspendare și confiscarea sumei de 75.000 GBP;

● Maria Vasile, fiica lui Neculai Oiţă – 3 ani cu suspendare și confiscarea sumei de 75.000 GBP;

● Maria Laura Predescu, concubina lui Vasile Ionuţ Oiţă – 2 ani şi 4 luni cu suspendare;

● Mădălin Gheorghe – 2 ani și 8 luni cu suspendare, plus confiscarea sumei de 30.000 de euro;

● Cristina Nuţica Constantin – 2 ani şi 4 luni cu suspendare;

● Andrei Laurenţiu Drăgulin – 3 ani cu suspendare și confiscarea sumei de 53.000 GBP;

● Marius Drăgulin – 2 ani şi 4 luni cu suspendare, plus confiscarea sumei de 53.000 GBP;

● Jianu Ionuţ Iancu –  2 ani şi 4 luni cu suspendare, plus confiscarea sumei de 750 de lei;

● Tonel Cioran – 2 ani şi 6 luni cu suspendare;

● Ciprian Ursaru – 3 ani cu suspendare și confiscarea sumei de 20.000 GBP;

● Mădălin Cosmin Duţu – 3 ani cu suspendare și confiscarea sumei de 20.000 GBP;

● Vasile Stanciu – 2 ani și 4 luni cu suspendare și confiscarea sumei  de 750 de lei;

● Alin Manole – 2 ani și 4 luni cu suspendare, plus confiscarea sumei de 2.500 de euro;

● Leonard Şerban – 3 ani cu suspendare și confiscarea sumei de 75.000 GBP;

● Elvis Ursaru – 2 ani și 4 luni cu suspendare, plus confiscarea sumei de 1.500 GBP şi 6.600 de lei. 

VIDEO: Imagini din aprilie 2025, de la descinderea poliţiei în casa lui „Ceauşu” (sursa – DIICOT)

Tribunalul Buzău a admis toate acordurile de recunoaştere a vinovăţiei, iar în vederea recuperării banilor proveniţi din fraude, a menţinut sub măsura sechestrului asigurător:

● 10 imobile, 4 terenuri și un bar/spaţiu comercial din com. Calvini; 

● 6 imobile din comuna Cislău;

● 9 imobile din Pătârlagele și un teren din satul Valea Viei;

● 5 maşini Mercedes-Benz, un Audi Q8, un VW Touran, un Renault Trafic, un BMW X6, un OPEL ASTRA și un ATV; 

● 6.400 de euro, bani depuşi în contul ANABI sau ridicaţi de la inculpaţi.

În februarie anul acesta, Neculai Oiţă a fost călcat din nou de mascaţi. De data aceasta, pentru o posibilă fraudă cu bani destinați refugiaților ucraineni. Potrivit IGPR, în perioada noiembrie 2022 – ianuarie 2023, mai mulţi localnici din Calvini ar fi depus în fals înscrisuri prin care atestau cazarea și hrănirea a peste 180 de refugiați din Ucraina, pentru care solicitat 335.000 de lei. Funcționari din Primăria Calvini sunt anchetați şi ei în dosarul deschis pentru săvârșirea infracțiunilor de obținere ilegală de fonduri, tentativă la înșelăciune și fals în declarații.

Imagini din februarie 2026, de la descinderea poliţiei în casa lui „Ceauşu”

---

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro