Cum îi afectează frigul din locuințe pe pacienții cu COVID izolați acasă. Explicațiile medicilor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Aproape 150.000 de oameni, adulți și copii, confirmați cu coronavirus sunt în izolare la domiciliu, potrivit datelor oficiale, iar o parte dintre ei îndură, pe lângă simptomele COVID, și frigul din case în această perioadă în care în multe orașe căldura nu ajunge în calorifere ori vine cu țârâita. Doi medici specialiști explică pentru Libertatea cum poate afecta temperatura din cameră evoluția bolii.
Cuprins:
„Frigul afectează mecanismele de apărare ale organismului”, spune medicul pneumolog Beatrice Mahler, de la Institutul „Marius Nasta”. Potrivit acesteia, corpul are nevoie de o temperatură de confort, „pentru că altfel apărarea și mecanismele imune nu sunt capabile să lucreze la adevăratul lor potențial”.
Medicul spune că temperatura optimă în locuințe trebuie să fie în jurul a 21-22 de grade Celsius. O temperatură mai scăzută, însemnând complicații în special pentru persoanele vârstnice și pentru cele cu comorbidități.
Orice infecție virală, orice afectare organică necesită pentru activarea mecanismului imun o temperatură de confort, nutriție și odihnă.Beatrice Mahler, pneumolog:
Riscul apariției unei infecții bacteriene, pe lângă cea virală
Cel mai mare risc pentru pacientul care are o infecție virală este să dezvolte și una bacteriană, mai ales dacă este un pacient în vârstă cu comorbidități, mai spune medicul.
„Acel pacient poate să asocieze mult mai frecvent infecții bacteriene sau dacă ne referim la un pacient cu comorbidități care a trecut prin alte spitalizări poate să aibă o colonizare cu o bacterie, cum ar fi Pseudomonas sau Stafilococ, care devin mult mai agresive în condițiile, pe de o parte, infecțiilor virale, dar pe de altă parte și a scăderii temperaturii în care trăiește pacientul”, a mai explicat medicul.
Beatrice Mahler a mai precizat că aceleași condiții de temperatură trebuie să existe și în spitale, mai ales în cazul pacienților cu afectare pulmonară.
Copiii, mai sensibili ca adulții
În special copiii sunt mult mai sensibili ca adulții și în ceea ce privește temperatura pe care o pot resimți diferit. Lavinia Ionescu, coordonator ATI COVID la Spitalul de Copii Iași, a explicat pentru ziarul Libertatea că, pe lângă infecția cu Covid-19 care afectează sistemul imunitar al acestora, o temperatură scăzută poate avea urmări serioase asupra sănătății celor mici.
„În momentul în care temperatura este prea scăzută, riscul este de suprainfecții, iar în cazul în care temperatura este mult prea crescută, aerul devine uscat, noi inhalăm un aer uscat care usucă mucoasa bronșică și astfel crește riscul de infecții. Este recomandat să ținem copiii la o temperatură de 22-23 de grade Celsius”, a transmis medicul Lavinia Ionescu.
Printre cele mai comune afecțiuni pe care cei mici le pot dezvolta în lipsa unei temperaturi optime se numără pneumonia.
„Oricum, infecția cu virusul COVID este o infecție care scade imunitatea organismului, și atunci pe fondul acestei imunități scăzute există riscul de suprainfecție bacteriană, care popular este numită pneumonie. În momentul în care copilul stă într-o locuință încălzită, la bloc și restul pereților sunt încălziți se face condens, iar acesta favorizează condiția de mucegai. Acest mucegai poate crea reacții alergice și complicații pulmonare”, a mai precizat medicul.
