Cuprins:
Liceul din Karabash, un mic oraș din Rusia, a fost invadat de propagandă de război și de militarizare. În calitate de videograf al instituției de învățământ, Pavel Talanki trebuia să înregistreze implementarea noilor directive venite de la Kremlin: formarea unei generații ultranaționaliste și pregătite să își apere țara în războiul din Ucraina.
„Ar fi fost imediat întemnițat”
Pe lângă faptul că-și făcea treaba cu care a fost însărcinat, Talankin a decis să prezinte o imagine nefiltrată a modului în care decurgeau lucrurile în interiorul școlii.
„Mi-am dat seama repede că acest material nu poate fi pierdut”, a spus profesorul pentru sursa citată.
Imaginile surprinse de Talankin au devenit baza documentarului „Mr Nobody Against Putin”, care a avut premiera în urmă cu o lună la festivalul de film Sundance, unde a obținut și Premiul Special al Juriului.
Documentarul a luat naștere în primele zile ale conflictului, când profesorul a luat legătura cu instituții independente pentru a le pune la dispoziție materialele. Ulterior, imaginile au ajuns la David Borenstein, regizor american.
„Orice jurnalist care ar fi încercat să filmeze ce se întâmplă în școli ar fi fost imediat întemnițat. Am fost pus în această situație unică. Ministerul rus al Educației trimitea ordine extrem de detaliate conform cărora anumite lecții trebuiau filmate, iar eu mă duceam și filmam”, a mărturisit dascălul.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_10e9590dc544ef9410077d46694984b6.jpg)
„Fascismul poate prinde rădăcini în cele mai simple moduri”
Imaginile surprinse de Talankin arată cum elevii liceului din Karabash sunt puși să defileze cu steagul rusesc, să citească din manuale de istorie în care războiul din Ucraina este justificat și să ia parte la concursuri de aruncare a grenadelor.
În plus, veteranii de război, de cele mai multe ori foști deținuți din gruparea Wagner, vin în școli pentru a le insufla elevilor „valori patriotice”. De la debutul conflictului, Rusia a alocat milioane de ruble pentru a modela o nouă generație dornică să se sacrifice pe front.
Conform analiștilor ruși, îndoctrinarea ideologică a tinerilor constituie unul dintre domeniile în care Rusia se apropie cel mai mult de totalitarism.
„Școlile sunt unul dintre principalele locuri în care se răspândește propaganda”, a mai adăugat Talankin. „Fascismul poate prinde rădăcini în cele mai simple moduri – începând din școli, cu copiii”, a spus el.
„Se văd obligați să răspândească propagandă”
Scoțând la iveală campania inițiată pentru a face din școlile rusești instrumente de militarizare, președintele rus Vladimir Putin a spus în urmă cu un an: „Războaiele nu sunt câștigate de comandanți, ci de profesori”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_0da087fbd115ee14bc67a36dce52308f.jpg)
De asemenea, și profesorii trebuie să se conformeze noilor directive. În timp ce unii își păstrează părerile pentru ei înșiși, alții îmbrățișează noile metode. Un exemplu în acest sens este Abdulmanov, profesor de Istorie și susținător al lui Vladimir Putin, care îi admiră pe unii dintre cei mai mari susținători ai lui Stalin.
Totuși, există și dascăli care se arată neliniștiți de modul în care se desfășoară lucrurile în școlile din Rusia.
„Mulți profesori nu vor să facă asta, dar sunt captivi. Oamenii studiază pentru a deveni profesori și visează să educe copiii, apoi se văd obligați să răspândească propagandă”, a precizat Talankin.
„Pentru copiii mai mici, tot ceea ce spune profesorul lor este luat drept adevăr. Impactul pe termen lung al propagandei militare va fi resimțit”, a mai declarat el.
A fugit din Rusia
Elevii mai mari sunt adesea mai sceptici, a mai susținut Talankin, însă el a văzut puterea propagandei asupra celor din jurul său. Câțiva dintre foștii săi colegi de clasă și prieteni au decis să semneze contracte militare și să lupte în Ucraina – unii revenind acasă în sicrie.
Decizia de a documenta realitatea din școală l-a costat pe Talankin. În vara lui 2024, o mașină de poliție îl aștepta în fața casei sale, în timp ce părerile sale antirăzboi deveniseră cunoscute în Karabash. El a fugit din Rusia în luna iunie a anului trecut, luând cu el șapte hard disk-uri cu imagini.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_d0ab247100b842f340e9664f42cc6a99.jpg)
De la lansarea documentarului, reacțiile din Karabash au fost mixte. „Chiar ieri, am primit un mesaj de susținere de la cineva de acasă. Dar înainte de asta, am primit o mulțime de amenințări, mesaje vocale lungi în care mi se spunea că sunt un ticălos, un trădător al patriei”, a spus el.
„Vreau să vadă acest film cât mai mulți oameni din Rusia – nu doar în Karabash, ci peste tot. Pentru binele lor”, a mai mărturisit profesorul.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_a05f676eb00d82bcb69bf14f615a55bf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_ee5ad432d890e28661a76ee925e6a259.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_a27cfce2f1a8ba4fbc55b9b5f38423dc.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_1b806c34429a720119a895dd4990ddc4.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_7a7596fb2021a89219507f5675467918.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_b68b6bf81fed96cc1fde4da3339a4ab5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_63d9a995938860a7d3cb947df0261046.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_6b4d1868873dd0f47bc4a4b7414665d4.jpg)