Cum să folosești corect aerul condiționat: temperatura optimă și cât consumă real în oraș și pe autostradă

Ce face, de fapt, butonul AC

Butonul AC pornește compresorul instalației de climatizare. Ventilatorul doar mișcă aerul prin habitaclu, dar AC-ul este cel care răcește și usucă aerul.

De aceea, aerul condiționat nu este util doar vara. Iarna sau pe ploaie, AC-ul ajută la dezaburirea geamurilor, pentru că scoate umiditatea din aer. Poți avea temperatura setată pe cald și AC-ul pornit în același timp: mașina va încălzi aerul, dar îl va și usca, deci parbrizul se curăță mai repede.

La o mașină veche, cu aer condiționat manual, butonul AC pornește sistemul, iar tu controlezi separat temperatura, viteza ventilatorului și direcția aerului. La o mașină nouă, cu climatizare automată, alegi temperatura, apeși Auto, iar mașina decide singură cât de tare suflă, pe unde trimite aerul și cât folosește compresorul.

Ce înseamnă când setezi temperatura

Când setezi 22 de grade, nu înseamnă că aerul care iese pe gurile de ventilație are mereu 22 de grade. Înseamnă că sistemul încearcă să ducă habitaclul la temperatura respectivă.

Dacă în mașină sunt 45 de grade după ce a stat în soare, instalația va sufla inițial aer foarte rece și va folosi multă energie. După ce temperatura din habitaclu scade, sistemul reduce efortul și doar menține temperatura.

De aceea, o mașină cu climatizare automată este, în general, mai simplu de folosit eficient: setezi 22-23 de grade și lași Auto să lucreze. Sistemele complet automate pot consuma mai puțin atunci când sunt lăsate în modul Auto, iar o setare de 21-23 de grade este potrivită pentru consum redus, în funcție de temperatura exterioară, conform mai multor surse.

Temperatura optimă: 22-25 de grade, nu 18

Cea mai bună temperatură pentru majoritatea șoferilor este în zona 22-25 de grade. Este suficient de rece cât să conduci confortabil, dar nu atât de jos încât sistemul să lucreze inutil de mult sau să creeze disconfort.

Diferența dintre temperatura interioară și cea exterioară să nu fie prea mare și indică o temperatură ideală de 22-25 de grade. Dacă răcești prea agresiv, pot apărea probleme de circulație, iritații ale căilor respiratorii sau disconfort, mai ales când cobori din mașină direct în caniculă.

Mai important: nu economisi prin a merge într-o mașină încinsă. Ddeja la 27 de grade în habitaclu șoferul este afectat, iar creșterea temperaturii interioare de la 25 la 35 de grade poate crește riscul de accident cu 20%.

Cum pleci corect cu o mașină încinsă

Greșeala clasică este să te urci în mașină, să închizi ușile și să dai AC-ul la maximum, în timp ce habitaclul este plin de aer fierbinte.

Mai eficient este așa:

1. Deschizi ușile sau geamurile 30-60 de secunde, ca să iasă aerul încins.
2. Pornești ventilatorul tare, cu aer din exterior, pentru primele minute.
3. După ce aerul din habitaclu devine suportabil, închizi geamurile și treci pe recirculare.

Logica este simplă: la început scoți aerul foarte fierbinte din mașină, apoi recirculezi aerul deja răcit. Dacă pornești direct pe recirculare, mașina va plimba inițial prin cabină aerul încins. Dacă mergi mult timp cu aer din exterior la 35 de grade, instalația va răci permanent aer fierbinte de afară.

Ce face butonul de recirculare

Butonul de recirculare închide admisia de aer din exterior și recirculă aerul din cabină. Vara, după primele minute, este foarte util: sistemul nu mai trebuie să răcească mereu aer de 35 de grade, ci aer deja coborât spre 25-27 de grade.

Recircularea este utilă și în trafic aglomerat, în tuneluri sau în spatele unui camion, pentru că reduce intrarea mirosurilor și gazelor din exterior.

Dar nu trebuie folosită ore întregi fără pauză. Dacă în mașină sunt mai mulți oameni, geamurile se pot aburi, aerul devine mai încărcat, iar concentrația poate scădea. La drum lung, poți lăsa climatizarea automată să gestioneze singură recircularea sau poți reveni periodic pe aer proaspăt.

AC sau geamuri deschise? Depinde de viteză

În oraș, la viteze mici, geamurile deschise pot fi o soluție bună în primele minute, mai ales ca să scoți aerul încins. La viteze mari, pe drum național sau autostradă, geamurile deschise cresc rezistența aerodinamică și pot strica economia pe care crezi că o faci oprind AC-ul.

Pentru mers constant la drum lung, soluția mai bună este să închizi geamurile, să setezi o temperatură normală și să lași sistemul să mențină climatul. Auto Bild și ADAC arată că impactul aerului condiționat este mai mare în oraș și mai mic în afara localității, unde mașina rulează constant și motorul lucrează deja la sarcină mai stabilă.

Cât consumă aerul condiționat

ADAC a testat consumul instalațiilor de climatizare și a ajuns la o concluzie clară: în medie, aerul condiționat poate adăuga 10-15% la consum, dar diferența depinde mult de trafic, temperatură și tipul instalației.

În oraș, consumul suplimentar poate fi de aproximativ 20%, adică în jur de 1 litru/100 km pentru o mașină cu un consum mediu de 5 l/100 km. În faza de răcire rapidă, la temperaturi mari, consumul poate urca temporar cu 2,5-4 litri/100 km. După ce habitaclul s-a răcit și sistemul doar menține temperatura, consumul suplimentar este de aproximativ 1-2 litri/100 km în oraș.

În afara localității, la viteză constantă, consumul suplimentar este mult mai mic: aproximativ 0,2-0,7 litri/100 km. Asta explică de ce AC-ul pare „scump” în oraș și mult mai puțin important pe autostradă. În oraș ai porniri, opriri, viteză mică și răcire frecventă. La drum lung, după ce mașina s-a răcit, sistemul doar menține temperatura.

Full blast și apoi off sau constant la viteză mică?

Cea mai bună variantă este o combinație.

La început, când mașina este încinsă, are sens să folosești ventilatorul tare și temperatura joasă pentru câteva minute. Scopul este să scoți rapid căldura din habitaclu.

După aceea, nu are sens să mergi tot drumul cu AC-ul la maximum și apoi să-l oprești complet până se încălzește iar mașina. Sistemul va munci în valuri: răcește puternic, se oprește, apoi răcește iar puternic.

Mai eficient și mai confortabil este să ajungi rapid la o temperatură suportabilă, apoi să menții constant 22-24 de grade. Dacă ai climatizare automată, folosește Auto. Dacă ai AC manual, redu ventilatorul la o treaptă mică sau medie și ajustează temperatura astfel încât să nu sufli aer foarte rece direct în față.

Cum folosești AC-ul pe o mașină veche

La o mașină veche, fără Auto, regula este simplă: tu ești calculatorul.

După ce aerisești mașina, pornești AC-ul, setezi aer rece, ventilator mai tare și aer spre gurile frontale. După câteva minute, treci pe recirculare și redu ventilatorul. Când devine prea rece, nu opri neapărat AC-ul imediat; poți ridica puțin temperatura sau reduce fluxul de aer.

Dacă geamurile se aburesc, scoți recircularea și trimiți aer spre parbriz, cu AC pornit. Dacă aerul nu mai este rece, miroase urât sau instalația face zgomote ciudate, probabil ai nevoie de verificare, igienizare, filtru de habitaclu sau completare/verificare agent frigorific.

ADAC notează că instalația trebuie verificată în cadrul inspecțiilor periodice, iar dacă răcirea scade, service-ul trebuie să verifice agentul frigorific și etanșeitatea sistemului. Mirosurile neplăcute pot cere dezinfectarea evaporatorului și curățarea scurgerii de condens.

Cum folosești AC-ul pe o mașină nouă

La o mașină nouă, cel mai eficient este să nu te lupți cu sistemul.

Setezi 22-23 de grade, apeși Auto și lași mașina să regleze ventilatorul, compresorul, direcția aerului și recircularea. Dacă ai climatizare pe două zone, nu seta 18 grade pe o parte și 26 pe cealaltă doar ca să „simți” diferența. Sistemul va lucra mai mult și confortul va fi mai slab.

La unele mașini electrice sau hibride, poți porni climatizarea din aplicație înainte să pleci. Asta este foarte util dacă mașina este la încărcat, pentru că răcești habitaclul înainte de drum fără să consumi energie din bateria folosită pentru rulare.

La electrice, consumul de vară este mai mic decât se tem mulți șoferi. Într-un test ADAC la 35 de grade, un Tesla Model Y oprit timp de opt ore, cu interiorul menținut la 20 de grade, a consumat 1,3-1,5 kWh pe oră, adică aproximativ 8 km de autonomie pe oră. După opt ore, pierderea totală a fost de 64 km autonomie.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE