Cum se simt tinerii când „gura lumii” are mereu ceva de spus?

Cum diferă felul în care generațiile se raportează la părerea celor din jur? Cine pare mai influențat de „gura lumii” și cine reușește să se desprindă mai ușor de presiunea socială?

Adina Vlad: „În general, presiunea socială are efecte mai puternice și mai dăunătoare asupra generațiilor tinere, cele aflate la început de drum. Se consideră că atunci când ești „fraged” ar trebui să asculți de ce spun ceilalți că e bine să faci, cei cu mai multă experiență. În teorie, nu e nimic rău în asta. „Gura lumii” are și părțile ei bune. Ea ajunge să fie toxică atunci când blochează vocea interioară și libertatea de exprimare a individului, forțându-l să facă alegeri care nu îi sunt proprii. Pe tineri îi afectează cel mai mult pentru că ei sunt forțați să intre în niște cutiuțe prescrise de societate și nu li se acordă spațiu sau timp să se găsească și să se asculte pe ei înșiși.”

Există diferențe între tipurile de decizii în care intervine judecata celor din jur în rândul tinerilor? De exemplu, profesia, viața amoroasă, cariera, sănătatea? Unde e cel mai vizibil efectul presiunii sociale?

Adina Vlad: „Cel mai vizibil efect, din ce vedem și în studiu, este în alegerile profesionale. Fie că este vorba despre alegerea meseriei sau despre deschiderea unui business, „gura lumii” are un rol activ în a bloca alegerile libere, considerate riscante de către societate. Mulți ajung să facă alegeri profesionale considerate sigure, deși nedorite de ei personal, doar pentru că societatea, „ceilalți”, îi direcționează în sensul acela. Și mulți ajung să regrete alegerile mai târziu. Unii chiar ajung să se reîntoarcă profesional la visul din tinerețe, dacă a existat unul, și să încerce să-i dea viață la o vârstă adultă. 

Studiile noastre indică faptul că „gura lumii” are un efect și asupra unor alegeri personale cum ar fi cele legate de alegerea partenerului de viață, nuntă sau divorț. În aceste cazuri, însă, vocea interioară a oamenilor pare că se luptă mai mult, dat fiind faptul că deciziile sunt mai degrabă de natură emoțională, decât pragmatică sau tranzacțională.”

În ce măsură oamenii simt că primesc sprijin atunci când iau decizii importante, cum ar fi alegerea unei meserii sau pornirea unei afaceri? Cum diferă această susținere între tineri și adulți, din datele studiului realizate de Unlock Research pentru ING Bank România?

Adina Vlad: „În România, nu există bune practici în susținerea și încurajarea libertății de alegere a oamenilor. Am putea spune chiar că avem o cultură a neîncrederii, marcată de teama de eșec, mai degrabă decât una a încurajării și susținerii. Teama și frica colectivă sunt consecințe ale instabilității sociale cronice, nu putem generaliza și spune că sunt în ADN-ul românesc. Dimpotrivă, există și în România multe cazuri de succes care au trecut peste adversitățile sociale și au reușit. 

La modul ideal, cea mai bună cale de a încuraja alegerea unei meserii și deschiderea unei afaceri este construirea unui mediu economic stabil, care să nu mai hrănească „gura lumii” cu povești despre eșec și risc. Din păcate, în spațiul public, lucrurile negative au un „share of voice” mai mare decât poveștile de succes și încurajările. Oamenii care aleg să urmeze calea personală sunt deseori nevoiți să caute sprijin și susținere în propriile bule. Demersul este unul personal, pentru că în societate se lovesc mai degrabă de blocaje, ca într-o cursă cu obstacole. Există inclusiv această vorbă „nu spune ce planuri ai, ca să nu ți le strice cei din jur.”

Dacă ne uităm la relația dintre libertatea personală și cea financiară, cum se reflectă în date? Simt oamenii că pot fi mai liberi dacă au control asupra banilor și deciziilor financiare? Există vreun tipar în rândul generației mai tinere?

Adina Vlad: „Întotdeauna, libertatea și independența financiară vor aduce și mai multă libertate personală. În România, însă, nu înseamnă că dacă ai bani, ești și ferit de „gura lumii”. Dimpotrivă, de multe ori, banii au fost asociați cu „impostura” sau „hoția”, astfel că „gura lumii” te poate judeca până și pentru faptul că ești stabil financiar. 

„Cine știe ce a făcut de are atâția bani?” Acestea sunt cutume și percepții moștenite din vremuri în care siguranța financiară era asociată cu „descurcăreala” și ele au rămas cumva agățate în conștiința colectivă. Noi, în cercetări, simțim că tinerii sunt mai puțin afectați de acest tip de gândire și că ei văd oameni din generația lor ajungând la succes financiar rapid, așa că, per ansamblu, simțim că tinerii au potențial să devină adulți mai liberi de gura lumii decât predecesorii lor. Doar că trebuie încurajați.”

Câți tineri urmează mai mult „ce spune lumea” și câți aleg să-și urmeze propriile planuri? Ce arată datele despre echilibrul dintre influența externă și autonomia lor?

Adina Vlad: „În studiul nostru realizat pentru ING Romania, am aflat că 88% din tinerii cu vârste cuprinse între 18-24 de ani, au simțit „gura lumii” când a trebuit să ia o decizie și 51%  declară ca s-au lăsat influențați/ au ascultat de gura lumii în loc să asculte de propriile dorințe.

Cifrele acestea indică faptul că cei mai fragili la influențe externe sunt cei aflați la început de drum, cei cărora poate le lipsește experiența și încrederea în sine și ajung să ignore vocea lor interioară și autentică atunci când iau decizii importante pentru viața lor.”

Libertatea financiară e noul „rocknroll” al generației Z – dar cât de liberi sunt de fapt tinerii când feed-ul și familia le spun constant cum ar trebui să trăiască?

Adina Vlad: „Din fericire, generația Z nu mai este dependentă informațional de „gura lumii”. Accesul la tehnologie îi ajută să stea informați dincolo de granițele familiei. Feed-ul are de toate, și sfaturi bune și influențe toxice. Soluția stă în încurajarea gândirii critice și în valorizarea libertății de alegere a modulul în care vrei să trăiești. Odată ce începem să vorbim despre cât de important este să-ți auzi vocea interioară și apoi să îi dai credit, să o asculți, cred că mare parte din problemă e rezolvată. Nu existența „gurii lumii” e problema, ci faptul că noi nu știm să alegem ce e bun și să stopăm ce ne-ar putea îngrădi dezvoltarea.” 

Unde se află azi tinerii din România între teama de „gura lumii” și dorința de libertate personală? Ce ne arată datele studiului realizat de Unlock Research pentru ING România despre direcția în care ne îndreptăm ca societate?

Adina Vlad: „Studiile noastre indică faptul ca România, ca societate, se deschide. Românii au aspirat tot timpul, istoric vorbind, la independență și libertate. Libertatea în România a fost de cele mai multe ori blocată de contexte social-economice, nu de oameni. Atunci când vorbim despre libertate în România, nu suntem contra-culturali ci, dimpotrivă, încurajăm oamenii să fie ceea ce sunt ei cu adevărat – spirite exploratoare, oameni curioși, deschiși spre nou și învățare.”

Generația Z zice că vrea libertate, dar tot ea e campioană la teama de a fi judecată. Cum se împacă „vreau să fiu eu însumi” cu „sper să plac tuturor”?

Adina Vlad: „Teama mare de a nu fi judecați pe care o vedem manifestă la generația Z este alimentată și de faptul că țin mult mai mult la libertatea lor personală decât generațiile anterioare. Aceștia din urmă nu erau atât de conștienți de efectul nociv al conformismului asupra dezvoltării lor personale. Spre deosebire de părinții lor, însă, Generația Z este o generație mult mai „self-aware” și mai expresivă în legătură cu ceea ce sunt, ceea ce vor să devină, ceea ce nu vor să fie sau să facă.”

Există decizii de viață mai sensibile la influența celorlalți, cum ar fi alegerea meseriei, ideea de a porni o afacere sau chiar de a pleca din țară? Unde se simte cel mai proeminent presiunea socială pentru tineri, conform studiului?

Adina Vlad: „În mod cert, studiul indică faptul că cel mai mare impact al gurii lumii se manifestă asupra deciziilor profesionale și asupra deciziei de a pleca din țară. Momentul în care tinerii aleg să devină independenți financiar se pare că este încă supus deciziei colective deși, în teorie, ar trebui să fie o decizie pur individuală. „Ce te faci când vei fi mare?” este o întrebare foarte personală și strâns legată de vocea interioară. Nu trebuie să răspundem noi, ceilalți, la această întrebare, ci ar trebui să îi lăsăm pe tineri să descopere singuri care este răspunsul autentic. El poate fi unul de moment sau unul de cursă lungă, dar libertatea de a fi tu asta înseamnă – să răspunzi neinfluențat la întrebările despre tine, pentru că numai tu știi răspunsul corect.”

ING Bank, prin platforma de brand „Liber să tot fii”, deschide un dialog despre curajul de a-ți urma drumul și de a pune autonomia personală în centrul deciziei. Liber să tot fii este un manifest pentru libertatea de a trăi fără teama de judecata celorlalți, o campanie care subliniază angajamentul băncii de a crea un ecosistem de servicii și soluții menit să sprijine utilizatorii în a fi liberi să trăiască conform propriilor planuri și să facă alegeri aliniate propriilor aspirații. Conform unui studiu realizat de Unlock Research pentru ING Bank România, în luna octombrie 2025, 6 din 10 tineri au simțit că alegerea meseriei nu stă doar în puterea lor și doar 31% dintre tineri au simțit că au totuși parte de susținerea celor din jur atunci când și-au ales o meserie. În același timp, discuția cu Adina Vlad, cercetător și Managing Partner Unlock Research, vine să nuanțeze rezultatele unui alt studiu despre bariere și aspirații ale românilor realizat de Unlock Research pentru ING Bank România în luna iulie 2025, conform căruia 95% dintre români recunosc că se tem de „ce o să zică lumea”, reacție care cumulează printre altele frica de a fi judecat, presiunea familiei, lipsa de sprijin din partea celor dragi, frica de expunere, presiunea socială sau teama de a nu fi luat în serios. 

Pentru o generație care vrea mai mult decât validare, libertatea autentică devine posibilă atunci când societatea nu mai spune „așa se face”, ci întreabă „tu cine vrei să fii?”

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE