Cum și-a bătut statul joc de românii care au contribuit la Pilonul II. Economist: „Cetățeanul nu vrea să dea vrabia din mână pe cioara de pe gard”

Proiectul a dus la noi dezbateri în cadrul coaliției de guvernare, iar pe internet foarte mulți conaționali se exprimă împotriva acestuia, fiind văzut ca o modalitate de a bloca oamenii să își acceseze propriii bani.

Minciunile statului

Problema este că statul și-a încălcat în mai multe rânduri propriile promisiuni și propria legislație privind funcționarea Pilonului II.

• Pilonul II a apărut în anul 2008, când toți angajații sub 35 de ani au fost obligați să cotizeze la unul din fondurile administrate privat.
• Practic, din contribuțiile sociale plătite din salariul fiecăruia statul redirecționează un procent către Pilonul II.
• În fondurile de la Pilonul II banii acumulați sunt investiți în titluri de stat și pe burse, iar mai departe generează profituri.
• Inițial, procentul alocat pentru fondurile administrate privat trebuia să crească în fiecare an. În 2008, procentul era de 2% și urma să ajungă la 6% în anul 2016.
• Dar Guvernul nu și-a îndeplinit propriile promisiuni: încă de la criza din 2010, Guvernul Emil Boc a amânat creșterea procentului de la 2% la 2,5%.
• La valoarea de 6% nu s-a ajuns niciodată, maximul fiind de 5,1% în anul 2016.
• Ulterior, în 2017, PSD a făcut „Revoluția fiscală”, care a mutat toate contribuțiile de la angajator la angajat, măsura fiind în vigoare și la acest moment. Contribuțiile sociale totale sunt acum de 25%.
• Inițial, în 2017, din cei 25% un procent de 3,75% se ducea la Pilonul II. Din 2024, procentul alocat este de 4,75%. Prevederea privind creșterea anuală a procentului a dispărut.
• Un proiect de lege viza creșterea procentului la 10% din 2026, dar acesta nu a mai fost votat niciodată, conform Avocatnet.ro.

Mania PSD cu banii din pensiile private obligatorii

Mai mult, în perioada Liviu Dragnea, PSD voia o formă de naționalizare a Pilonului II.

Mai exact, Olguța Vasilescu – ministrul muncii de la acel moment – dorea în 2018 ca românii să își exprime opțiunea dacă vor să cotizeze la Pilonul II sau nu.

Spectrul naționalizării a dus în acel moment ca un adevărat scandal, după ce ING, actualul NN, și-a avertizat clienții asupra posibilității naționalizării Pilonului II.

Posibila naționalizare a fost chiar subiectul unor proteste față de Guvernul de atunci, inclusiv la cel din 10 august 2018.

Amendamentul „tăcut” din 2023

De asemenea, un amendament neasumat, dar promovat în Parlament de Coaliția PSD-PNL în anul 2023 prevedea că cine mai dorește pensie la Pilonul II trebuie să facă o cerere, conform Europa Liberă.

În lipsa unei cereri exprese, fiecare dintre cei peste 8 milioane de contribuabili ar fi mers automat la sistemul public de pensii.

Expert: „Suntem în fața unui haos legislativ”

Profesorul de economie Bogdan Glăvan susține că neîncrederea cetățenilor față de stat vine din cauza „haosului” legislativ.

„În România avem o neîncredere față de stat, față de orice. Cetățeanul nu vrea să dea vrabia din mână pe cioara de pe gard”, a declarat acesta, pentru Libertatea.

„Această optică a cetățenilor este justificată de politicile confiscatorii continue ale statului. Suntem în fața unui risc legislativ, haos. E o inconsecvență”, susține Glăvan.

Acesta spune că legea nu ar trebui modificată și să rămână la fel ca în spiritul ei din 2008, adică banii să fie încasați ca o pensie lunară sau rentă viageră.

Presupuneri greșite ale oamenilor

Acest lucru i-ar proteja pe cetățeni de propriile lor decizii.

„În primul rând, oamenii au o înclinație eronată în privința a ce înseamnă bătrânețea și care sunt nevoile lor la bătrânețe. Apoi, oamenii trăiesc cu impresia că acolo nu se acumulează sume mari, ceea ce e fals. Pentru că acționează dobânda compusă, în stagii complete de cotizare de 30 de ani se ajunge la sume mari. Al treilea aspect e că ei supraevaluează pensia publică. Ei nu știu cât de mică va fi pensia în viitor”, continuă acesta.

Conform estimărilor sale, sumele primite din Pilonul II vor fi echivalentul unei treimi din venitul total de la bătrânețe.

„După părerea mea, cel mai bun argument de a susține ideea de pensie prin acumulare este ca oamenii să vadă exact cifrele. La stat plătim 20% din salariu și primim o sumă, iar la privat dăm 5% și primim jumătate din cât dă statul”, argumentează acesta.

În principiu, oamenii ar trebui să facă ce vor cu banii lor

Glăvan susține ca principiu că oamenii ar trebui să poată face ce doresc cu banii lor. Numai că românii sunt în topul celor mai puțin educați financiar din Europa, iar cel mai probabil acest lucru va face ca banii să se ducă în consum.

„Eu aș vrea să îl schimbăm, adică să fiu liber să scot ce sumă vreau la pensie. Dar dacă acest lucru se va face există riscuri. Românii sunt printre cel mai puțin educați financiar din Europa. Întâi se vor băga banii în consum, apoi se vor cuminți. Eu zic să nu ne atingem de nimic, pentru că acest lucru validează discuția că Pilonul II va fi schimbat din nou”, punctează acesta.

„Dacă e să milităm pentru ceva, e pentru creșterea procentului de cotizare”
Bogdan Glăvan, profesor de economie

Ce s-ar întâmpla dacă lumea și-ar retrage banii deodată

Întrebat ce s-ar întâmpla dacă toată lumea ar alege să încaseze toți banii deodată la pensionare, profesorul de economie spune că tot statul ar fi afectat, prin creșterea dobânzilor la care se împrumută.

„Ar fi lichidate conturile, adică ar fi vândute titlurile de stat în care sunt investiți banii. Ar crește dobânzile pentru stat. Și atunci statul va trebui să facă rost de bani, adică va mări iar taxele”, explică Glăvan.

„Decrețeii” ies la pensie, amânarea ajută tot statul

Amânarea ar ajuta însă tot statul, deoarece din 2030 urmează să iasă la pensii „decrețeii”, ceea ce înseamnă cam 500.000 de persoane pe an.

Subiectul a fost adus în discuție și de premierul Ilie Bolojan într-un interviu de duminică seara la Antena 3.

„Intrăm generaţia celor care am fost născuţi în anii 65-75, deci o perioadă cu un număr mare de naşteri în România, cu un vârf de naşteri, pe fondul unor tensiuni, unor dezinformări, să nu ne trezim cu nişte retrageri bruşte care să strice practic toată componenta de pensii gestionate privat”, a spus Bolojan.

Alternativa: privatizăm tot, inclusiv pensiile

Bogdan Glăvan propune o alternativă: statul să privatizeze toate companiile și regiile pe care le mai are, iar cu acești bani să achite pensiile actuale.

Iar pentru viitor să transfere toți cei 25% din contribuțiile sociale către fondurile de pensii, iar de pensii să se ocupe doar fondurile specializate.

„Dar așa se va pierde un levier electoral…”, conchide profesorul.

Pușculița de 170 de miliarde de lei

Un număr total de 8,3 milioane de români au conturi la Pilonul II, conform Asociației Pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).

În total, s-au virat 120,6 miliarde de lei, iar valoarea totală a activelor se ridică acum la 170,8 miliarde, ceea ce înseamnă un profit de 50 de miliarde de lei, adică 10 miliarde de euro.

Până acum, 244.000 de beneficiari și moștenitori și-au primit banii, fiind făcute plăți totale de 4 miliarde de lei. Datele sunt valabile pentru sfârșitul lunii iunie 2025.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE