Cupa Mondială de fotbal și traficul de persoane: „Este timpul să trecem de la panică la precizie”

Orașele-gazdă se pregătesc să găzduiască Cupa Mondială 2026, iar avertismentele privind presupusele „vârfuri” ale traficului de persoane în timpul evenimentelor sportive majore revin în prim-plan.

Aceste temeri, deși bine intenționate, nu sunt susținute de cercetările din ultimele două decenii.

Mitul traficului de persoane la evenimente majore

De-a lungul anilor, s-a perpetuat ideea că evenimentele sportive globale, cum ar fi Super Bowl, Jocurile Olimpice sau Cupa Mondială, generează un val de trafic de persoane.

Această teorie se bazează pe presupunerea logică că afluxurile mari de turiști și activitățile comerciale intense sporesc cererea pentru servicii sexuale și exploatare.

Totuși, cercetătorii Kathleen Murray Preble și Jennifer E. O’Brien de la Universitatea din Texas Arlington subliniază că traficul de persoane nu este determinat de evenimente specifice.

„Efectul lanternă”

Fenomenul denumit „efectul lanternă” explică aceste fluctuații. Campaniile de conștientizare și operațiunile polițienești intensificate aduc mai multe cazuri în lumină, dar nu indică neapărat o creștere reală a exploatării.

Intensificarea atenției mediatice și a activităților de detectare generează mai multe rapoarte, dar nu mai multe incidente reale, susțin experții.

Resursele, direcționate greșit

Această percepție eronată are consecințe semnificative. Resursele sunt redirecționate către operațiuni temporare, cum ar fi raidurile polițienești, în detrimentul investițiilor pe termen lung, precum programele de sprijin pentru victime și măsurile de prevenire.

„Traficul de persoane este un fenomen cumulativ, legat de experiențe traumatizante din copilărie și inechități structurale, nu de evenimente episodice”, afirmă autorii studiului.

Un alt mit răspândit este că traficanții se deplasează în orașele-gazdă pentru a răpi sau exploata victime necunoscute.

În realitate, majoritatea cazurilor de trafic implică relații preexistente – parteneri intimi, membri ai familiei sau persoane de încredere.

De asemenea, concentrarea excesivă pe traficul sexual al femeilor și fetelor ignoră traficul de muncă și diversitatea victimelor, care includ bărbați, băieți, persoane LGBTQ+ și cetățeni americani.

„Aceste stereotipuri distorsionează politica, contribuind la identificarea incorectă a victimelor și la creșterea supravegherii comunităților marginalizate, fără a îmbunătăți accesul la servicii”, avertizează cercetătorii.

Ce trebuie schimbat

Pentru a combate eficient traficul de persoane, este necesară o schimbare de paradigmă. Preble și O’Brien sugerează o abordare bazată pe dovezi: investiții în sisteme de identificare, detectarea traficului de muncă și sprijinirea serviciilor conduse de supraviețuitori.

„Este timpul să trecem de la panică la precizie”, concluzionează autorii.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE