Supraaglomerarea din buncărele și din stațiile de metrou unde ucrainenii caută adăpost din calea bombelor, condițiile de viață insalubre, lipsa apei potabile și a alimentelor, trupurile neînsuflețite care încă zac pe străzi și mișcarea refugiaților către alte țări sunt terenuri de reproducere pentru holeră și alte boli diareice, pneumonie ori tuberculoză, scrie New York Times, care citează specialiști din domeniul sănătății.
Asta în condițiile în care Ucraina avea deja un număr uriaș de oameni infectați cu HIV – peste 250.000 de persoane, iar gradul de vaccinare împotriva rujeolei, poliomielitei și COVID sunt scăzute în această țară chinuită acum de război.
„Dacă scapă din bombardamente, există riscul să moară din cauza lipsei medicamentelor”, a avertizat Dmitro Serembei, șeful unei organizații care se ocupă cu livrarea medicamentelor pentru locuitorii din Cernihiv bolnavi de HIV.
Ucraina și regiunea înconjurătoare alcătuiesc, de asemenea, un epicentru mondial al tuberculozei multirezistente la medicamente, observă New York Times.
În ultimii ani, Ministerul Sănătății din Ucraina a făcut progrese în punerea sub control a acestor epidemii, inclusiv o scădere cu 21% a noilor infecții cu HIV și o scădere cu 36% a diagnosticelor de tuberculoză, din 2010.
Dar oficialii din domeniul sănătății se tem acum că întârzierile în diagnosticarea și întreruperea tratamentului în timpul războiului ar putea permite acestor agenți patogeni să înflorească din nou, cu consecințe care se răsfrâng de ani de zile. „Anul trecut, lucram pentru a identifica diferitele mutații ale tuberculozei”, spune Iana Terleeva, care conduce programele de tuberculoză pentru Ministerul Sănătății din Ucraina.
„Anticipez crize majore în sănătate, în toată regiunea”
Luptele de pe teritoriul ucrainean au afectat, de asemenea, unitățile de sănătate din întreaga țară și au generat o criză a refugiaților, punând în pericol mii de oameni cu afecțiuni cronice precum diabetul și cancerul, care depind de îngrijirea continuă.
„Totul este expus unui risc foarte mare, așa cum este întotdeauna pe câmpul de luptă”, transmite dr. Mihail Kazacikin, fost secretar general al ONU pentru Europa de Est. „Ar trebui să anticipăm crizele majore de sănătate în ceea ce privește bolile infecțioase și bolile cronice din regiune, care mă aștept să fie severe și durabile”, a adăugat el.
„Războiul va avea un impact uriaș asupra sistemelor de sănătate, care sunt deja foarte fragile”, a mai subliniat Kazacikin.
Peste trei milioane de ucraineni au fugit în țările vecine, cei mai mulți dintre ei în Polonia, iar aproape șapte milioane sunt strămutate în interior.
Moldova, de exemplu, este una dintre cele mai sărace națiuni din Europa, slab echipată pentru a îngriji refugiați sau pentru a stopa focarele de boli infecțioase. Țări precum Kârgâzstan și Kazahstan cumpără medicamente și vaccinuri produse de Rusia și sunt puternic dependente de economia acesteia.
- Reporterii Libertatea care relatează din Polonia au vorbit cu refugiații ucraineni în Cracovia care stau la cozi uriașe pentru a se înregistra să primească dreptul la asistentă medicală gratuită.
În Ucraina, aproape 1.000 de unități de îngrijire a sănătății sunt aproape de zone de conflict sau de zone care nu mai sunt sub controlul guvernului.
Organizația Mondială a Sănătății a înregistrat cel puțin 64 de atacuri asupra unor astfel de instalații, inclusiv 24 în care clădirile au fost avariate sau distruse.
Spitalele care încă funcționează se luptă să îngrijească bolnavii și răniții și sunt paralizate de scăderea proviziilor de medicamente, inclusiv de oxigen și insulină, și de lipsa de echipamente de salvare, cum ar fi defibrilatoare și ventilatoare.
Cazuri de poliomielită în Ucraina, detectate înainte de război
Conflictul armat a amânat chiar vaccinările de rutină ale copiilor. Doar aproximativ 80% dintre copiii ucraineni au fost imunizați împotriva poliomielitei în 2021, iar țara detectase câteva cazuri de poliomielită chiar înainte de începerea războiului. Acoperirea de vaccinare împotriva rujeolei în Ucraina este, de asemenea, prea mică pentru a preveni focarele.
Referitor la pericolul apariţiei unor boli noi pe teritoriul României, după ce aproximativ 500.000 de ucraineni au intrat în ţară, Alexandru Rafila, ministrul sănătăţii, a spus că, pentru moment, nu există motive de îngrijorare privind posibilitatea apariției unor cazuri de poliomielită şi difterie, boli dispărute de foarte mulţi ani din România.
Sute de copii bolnavi de cancer au fugit din casele lor, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
Toate acestea sunt motive care anunță o calamitate de sănătate publică, se tem mulți experți.
OMS și alte organizații desfășoară echipe medicale și expediază medicamente și vaccinuri în Ucraina și în țările vecine. Dar ajutorul poate să nu ajungă niciodată în zonele de conflict activ.
Cei care au fugit din Ucraina au rămas fără medicamente
Mulți ucraineni forțați să-și abandoneze orașele distruse au putut să ia cu ei doar provizii limitate din medicamentele necesare pentru a-i menține în viață.
Se crede că mai mult de 1.200 de persoane cu tuberculoză au fugit din Ucraina.
Alianța pentru Sănătate Publică, o organizație nonprofit, ajută peste 400 de astfel de pacienți din țări precum Polonia și Moldova. De asemenea, OMS a pregătit un depozit de medicamente împotriva tuberculozei în Polonia pentru refugiații din Ucraina.
Dar cei mai mulți refugiați sunt femei și copii, în timp ce majoritatea ucrainenilor cu tuberculoză rezistentă la medicamente sunt bărbați care trebuie să rămână în țară și să lupte, a explicat Andri Klepikov, directorul executiv al alianței.
În interiorul țării, membrii personalului livrează medicamente celor mai bolnavi oameni din orașe în care încă este posibil să călătorească și trimit medicamente prin poștă comunităților în care oficiile poștale sunt încă operaționale.
În Lviv, un oraș care a devenit un refugiu pentru ucrainenii strămutați, membrii personalului alianței livrează prezervative, seringi și teste. Dar în multe alte orașe, organizația nu mai poate face nimic: au pierdut contactul cu colegii din Mariupol, orașul din sud asediat de forțele ruse, și cu 60% dintre clienții lor din suburbiile Kievului, care a fost atacat de câteva săptămâni.
„Ceea ce s-a câștigat în acești 20 de ani poate fi distrus în câteva zile”, a conchis doctorul Klepikov.
„Nu poți opri tratamentul de pe o zi pe alta”
Mai mult de una din patru infecții noi cu HIV în Ucraina apar printre cei aproximativ 350.000 de consumatori de droguri injectabile din țară. Înainte de război, politicile Ucrainei privind reducerea riscurilor au permis ca peste 17.000 dintre cetățenii săi să beneficieze de așa-numita terapie de substituție cu opioide.
Cererea de tratament a crescut pe măsură ce accesul la droguri stradale a scăzut în timpul conflictului. Dar acum este puțin probabil ca stocurile de medicamente de substituție a opioidelor metadonă și buprenorfină să dureze mai mult de una sau două săptămâni, au transmis experții.
O organizație de sănătate globală a pus la dispoziție peste 3 milioane de dolari pentru achiziționarea acestor tratamente în următorul an.
Unii experți sunt îngrijorați de forțele ruse, fiindcă terapia de substituție cu opioide este ilegală în Rusia. În 10 zile de la anexarea Crimeei, în 2014, Rusia a închis toate centrele de livrare de metadonă, ducând la decese din cauza supradozelor și sinuciderilor.
„Nu poți opri pur și simplu aceste tratamente de la o zi la alta”, a spus dr. Kazacikin.
Deși depozitele încă mai dețin stocuri de medicamente, situația se poate schimba în orice moment, deoarece rachetele zboară oriunde și distrug totul fără discriminare.
Tetiana Koșova, coordonatorul regional la Kiev al unei organizații care ajută consumatorii de droguri
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina