Clădirile unde rectorul Daniel David și primarul Emil Boc s-au înțeles să trimită studenții la Mate-Info din Cluj nu au autorizație ISU ca unități de învățământ: „Ne-au spus că suntem generație de sacrificiu!”

Ilegale, pentru că imobilele noi unde au fost mutate activitățile didactice de la Mate-Info din UBB și-au schimbat destinația, din hale de producție și spații de birouri în unități de învățământ. Schimbarea de destinație, chiar și parțială, a unei construcții presupune un nou certificat de urbanism și o nouă autorizație de securitate la incendiu, documente care n-au fost obținute, conform datelor de pe site-urile instituțiilor implicate.

Concerte de manele și laboratoare de mate-info

Pe Dealul Lomb, pe terenuri incluse în 2009 în intravilanul municipiului, Primăria Cluj-Napoca a decis să investească în două imobile. Unul, denumit TEAM – Tehnologie, Evoluție, Antreprenoriat și Microîntreprindere, a costat în jur de 10 milioane de euro și ar trebui să fie un spațiu unde companiile să închirieze spații pentru activități de producție.

Celălalt imobil – Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative (CREIC) – ar trebui să găzduiască evenimente culturale. Pe 24 martie 2023, aici a avut loc Maneliada, iar 7 noiembrie, tot aici va concerta Leo de la Roșiori.

Recomandări

Victor Ponta a primit în instanță, ca despăgubiri, o sumă de zece ori mai mică decât cerea pentru achitarea din Dosarul Turceni-Rovinari. Cu cine va „împărți” banii fostul premier

Mutarea boicotată de studenți

Cele două imobile de pe dealul din afara orașului sunt administrate de o companie a Primăriei, S.C. Cluj Innovation Park S.A.. Deoarece cheltuielile companiei depășeau cu mult încasările, iar spațiile din TEAM și CREIC erau, în mare parte, nefolosite, primarul Boc a devenit ținta criticilor și ironiilor în ședințele de Consiliu Local.

Parteneriatul cu Universitatea Babeș-Bolyai i-a procurat municipalității o soluție de moment pentru teama de vid imobiliar și de gaură bugetară. Spațiile goale pot fi umplute, teoretic, cu studenți. În prezent, conducerea Universității Babeș-Bolyai încearcă să mute cursurile Facultății de Matematică și Informatică (FMI) în aceste clădiri, care au avut cu totul altă destinație inițială. Despre această decizie, postată pe pagina de Facebook a FMI încă din vară, ați putut citi în Libertatea.

Studenții au reacționat la mutare printr-un boicot al orelor de curs, seminar sau laborator care ar trebui să se desfășoare în spațiile închiriate de facultate în TEAM și CREIC.

Protestul studenților este motivat de distanța față de locațiile din oraș unde au cursuri, condițiile improprii pentru activități didactice și lipsa accesului la asistență medicală sau la o cantină cu prețuri rezonabile.

Regulile primăriei, încălcate de compania primăriei

Una dintre marile probleme ale mutării unei facultăți cu 3.500 de studenți, plus cadre didactice, pe Dealul Lomb, este că presupune, conform regulamentului de urbanism al municipiului Cluj-Napoca (HCL nr. 493/2014), aprobarea de către Consiliul Local.

De exemplu, pentru schimbarea de destinație a unui imobil din locuință familială (semicolectivă) în grădiniță, pe strada Pârâului, CL Cluj-Napoca a aprobat un nou Plan Urbanistic de Detaliu (PUD), prin Hotărârea nr. 506/2025.

Potrivit regulilor de urbanism din Cluj-Napoca, clădirile cu funcțiuni de învățământ și cercetare sunt o categorie distinctă de clădirile cu funcțiuni de cultură (cum e CREIC) sau cu funcțiuni administrative și de servicii industriale (cum e TEAM). Prin urmare, înainte de a decide să organizeze activități didactice aici, administratorul clădirilor ar fi trebuit să solicite aprobări de la administrația locală.

Pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca nu apar astfel de aprobări cerute de SC Cluj Innovation Park SA. Apar doar hotărârile prin care Dealul Lomb a fost încadrat urbanistic la categoria de „parc industrial”.

Centrul de 13,6 milioane de euro a fost recepționat în chinuri

Prin Hotărârea nr. 183/2011, Consiliul Local Cluj-Napoca aproba documentația pentru demararea proiectului Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative (CREIC). În 2015, edilul Emil Boc vestea, într-un comunicat de pe site-ul oficial al Primăriei, că „lucrările sunt în grafic”.

Abia peste trei ani, după o schimbare de constructor și o expertizare în urma detectării unor nereguli în construcție, în decembrie 2018, a fost recepționată clădirea.

Cel care s-a ocupat de proiectele din Dealul Lomb și a anunțat recepționarea CREIC a fost Ovidiu Cîmpean, la data respectivă director în Primăria Cluj-Napoca, ajuns secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și, din decembrie 2024, deputat de Cluj, pe listele PNL.

Centrul amplasat pe Dealul Lomb a costat 68,3 milioane de lei (în jur de 13,6 milioane de euro), în majoritate, fondurile Primăriei Cluj-Napoca. Inițial, proiectul a primit și finanțare europeană, prin Programul Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1, dar a pierdut mare parte din acești bani, deoarece a depășit data asumată pentru finalizare: 10 ianuarie 2015.

Primul constructor desemnat a fost o asociere condusă de Valve International. După intrarea acestei societăți în insolvență, proiectul a fost continuat de TCI Contractor General, conform SEAP.

TEAM are autorizație ISU pentru clădire administrativă

Centrul TEAM a costat în jur de 10 milioane de euro, din care 5 milioane de euro – de la bugetul local al municipiului Cluj-Napoca. Potrivit PUZ-ului aprobat prin HCL nr. 115/2012, centrul e, practic, „o hală pentru activități economice mici și mijlocii”: „Amplasarea pe teren a unei clădiri de birouri, cu S+D+P+3E, în retragere de min. 5,0 m de la traseele de circulație propuse și a cinci corpuri de construcție parter pentru spații de microproducție”.

Hotărârea de Guvern nr. 571/2016 (modificată prin H.G. nr. 1181/2022), pentru aprobarea categoriilor de construcții și amenajări care se supun avizării și/sau autorizării privind securitatea la incendiu, prevede că imobilele cu funcțiune de unități de învățământ universitar cu aria desfășurată mai mare de 600 de metri pătrați, inclusiv spațiile de cazare aferente, se supun obligației de a fi autorizate împotriva incendiilor. De asemenea, clădirile cu destinația cultură, cu aria desfășurată mai mare de 600 de metri pătrați, trebuie să dețină aviz ISU.

Potrivit datelor de pe site-ul oficial al SC Cluj Innovation Park SA, clădirea CREIC cuprinde 2.300 de metri pătrați dedicați doar spațiilor de birou. Se încadrează, așadar, lejer, printre construcțiile care necesită autorizație de securitate la incendii. La fel, se încadrează și clădirea TEAM, cu cei 1.515 metri pătrați dedicați spațiilor de birou, pe patru nivele.

În lista obiectivelor autorizate de ISU Cluj, publicată pe site-ul instituției și actualizată ultima oară pe 1 octombrie anul acesta, clădirea TEAM, cu adresa Tiberiu Popoviciu, nr. 6, apare ca având autorizația numărul 1100/20/SU-CJ din data de 10.07.2020.

Autorizația a fost solicitată de S.C. Cluj Innovation Park S.A., cu sediul la adresa Tiberiu Popoviciu, nr. 2-4, adică în clădirea CREIC. Documentul ISU a fost eliberat pentru „o clădire administrativă”, la categoria „Clădiri monofuncţionale sau spaţii amenajate în clădiri cu funcţiuni mixte, având destinaţia de birouri, financiar-bancară, de asigurări şi burse”.

CREIC e autorizată ISU la altă adresă decât cea reală

Pentru clădirea CREIC, autorizația ISU a fost obținută de Municipiul Cluj-Napoca, deși imobilul era deja dat în administrarea Cluj Innovation Park S.A..

Interesant e că acest document a fost obținut la cinci luni după ce imobilul a fost recepționat: 1085/19/SU-CJ din 30.05.2019. Autorizația eliberată de ISU este dată pentru categoria „Clădiri monofuncţionale sau spaţii amenajate în clădiri cu funcţiuni mixte, având destinaţia de cultură”.

Și mai interesant e că acest „centru regional de excelență pentru industrii creative” de pe lista ISU Cluj se află la altă adresă decât cea actuală. Autorizația este dată pentru un imobil din strada Lombului F.N., stradă aflată la câteva lanuri de porumb și o pășune distanță de strada Tiberiu Popoviciu, nr. 2-4, unde se găsește clădirea CREIC. Ce-i drept, adresele sunt pe același deal.

Securitatea la incendiu se stabilește „în funcție de destinația clădirii”

De ce contează schimbarea destinației imobilului în termeni de autorizare de la ISU? Pentru clădirile cu destinația învățământ, criteriile de siguranță împotriva incendiilor sunt altele decât pentru clădirile administrative sau culturale. De la rezistența la foc a materialelor, la numărul de căi de evacuare pentru un număr estimat de persoane care utilizează simultant spațiile respective.

Aceste criterii sunt stabilite, actualizate și aprobate anual prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației. Normativul în vigoare din mai anul acesta, indicativ P 118/1-2025, a fost aprobat prin Ordinul ministrului nr. 267/2025.

„Determinarea numărului de utilizatori pentru care se asigură condiţiile de evacuare în caz de incendiu din încăperi, niveluri ale construcţiei şi din clădire/compartiment de incendiu, are în vedere gradul de ocupare și capacităţile maxime simultane de utilizatori, luate în calcul în funcţie de destinaţie”, se arată în normativ.

Gradul de ocupare al unor spații este altul în funcție de utilizarea acestora: ca birouri sau ca săli de curs, laborator și seminar. Ținând cont de criteriile din normativ, pe aceeași suprafață desfășurată, o unitate de învățământ presupune un grad de ocupare mai mare decât o clădire de birouri.

Dacă pentru birouri, încărcătura minimă este între 7 și 5 metri pătrați pentru o persoană, pentru unități de învățământ, încărcătura e între 3,5 și 2,5 metri pătrați de persoană. De două ori mai mulți utilizatori în același timp înseamnă alte reguli de securitate la incendiu.

Unitățile de învățământ cu înălțime obișnuită trebuie să aibă, de pildă, obligatoriu două căi de evacuare. Clădirea CREIC are un singur rând de scări, după cum se observă și din planurile afișate pe holuri, deasupra hidranților. Lifturile nu sunt considerate căi de evacuare în caz de incendiu.

Înghesuială și instructaje de protecția muncii

Ceea ce ignoră și Primăria Cluj-Napoca și conducerea UBB este că altfel securizezi împotriva incendiilor o clădire în care ai un număr minim simultan de utilizatori de 300 de oameni. Și altfel, când ai un număr minim simultan de utilizatori de peste 1.000 de studenți, plus sporul reprezentat de cadrele didactice.

Chiar și fără să izbucnească vreun foc, în sediul CREIC sunt momente de înghesuială cumplită.

„La terminarea orelor, pe scări și în dreptul ușilor de ieșire se produce o aglomerație de pomină. Așa a fost în primele zile, înainte de startul boicotului. Nu e ca și cum ai muta o clasă, două de elevi, vorbim despre sute, mii de studenți”, explică o sursă a Libertatea din interiorul FMI.

Conform aceleiași surse, studenților li s-a făcut un instructaj de protecția muncii, la începutul anului universitar, pentru situațiile când trebuie să participe la activități didactice în clădirile TEAM și CREIC.

Ce riști dacă n-ai autorizație ISU

Autorizația de securitate incendiu, așa cum o definesc legile în vigoare, „conferă persoanelor fizice sau juridice, deținătoare ale construcțiilor, instalațiilor și ale altor amenajări, dreptul de a le pune în funcțiune și de a le exploata din punctul de vedere al îndeplinirii cerinței fundamentale de securitate la incendiu”.

Lipsa autorizației ISU atrage, conform Legii nr. 307/2006, actualizate, amenzi între 20.000 de lei și 50.000 de lei, precum și suspendarea activității în clădirea respectivă, până la remediere și intrarea în legalitate.

„Punerea în funcțiune a construcțiilor și amenajărilor noi și a celor existente la care s-au executat lucrări de modificare și/sau schimbare a destinației se face numai după obținerea autorizației de securitate la incendiu. Obligația solicitării autorizației de securitate la incendiu (…) revine beneficiarului investiției”, prevede legea citată.

Riscul cel mai mare însă când organizezi activități didactice într-o clădire care n-a fost autorizată ISU în acest sens, este pentru viața studenților și cadrelor didactice.

Conducerea facultății: „Testăm infrastructura”

Într-un răspuns pentru ziar, conducerea Facultății de Matematică și Informatică precizează că mutarea FMI „este o schimbare reală, cu impact asupra confortului și obiceiurilor noastre”.

„Această mutare parțială ne permite să testăm infrastructura, să ajustăm organizarea și să îmbunătăţim situaţia. (…) Clădirea din Cluj Innovation Park oferă deja spații moderne pentru laboratoare și activități aplicate. Deși deplasarea presupune un efort, condițiile de lucru și echipamentele disponibile contribuie la creșterea calității procesului educațional și a activităților de cercetare”, se arată în documentul trimis de conducerea FMI.

În răspuns, se precizează că facultatea achită o chirie lunară de 6,2 euro/metru pătrat către SC Cluj Innovation Park S.A.. La un spațiu închiriat de aproximativ 2.000 mp, să presupunem, costul anual ar fi de aproximativ 150.000 de euro, din bugetul facultății în buzunarul companiei municipale.

Nivelul chiriilor din parcul industrial a fost stabilit prin HCL nr. 850 din 2018 și așa a rămas, până în prezent: „spații de birouri în C.R.E.I.C.: 6,7 euro/mp/lună; ateliere de creație în C.R.E.I.C.: 4,9 euro/mp/lună; spații destinate producției de audio-video în C.R.E.I.C.: 3 euro/mp/lună; spații birouri în T.E.A.M.: 5,6 euro/mp/lună; hale microproducție T.E.A.M.: 3,1 euro/mp/lună”.

Conducerea Universității Babeș-Bolyai nu a răspuns încă la întrebările ziarului Libertatea privind mutarea pe deal și securitatea la incendiu a clădirilor TEAM și CREIC.

Frumoasa prietenie dintre rectorul David și primarul Boc

Primăria Cluj-Napoca și Universitatea Babeș-Bolyai s-au asociat, în 2022, pentru lansarea unui concurs internațional de soluții în vederea realizării unui Science Campus, pe Dealul Lomb. Rectorul autosuspendat al UBB, Daniel David, în prezent ministru al Eeducației, anunța că UBB a contribuit cu 1,4 milioane de euro, iar Primăria – cu 2,6 milioane de euro pentru achiziționarea acestui proiect. Science Campus n-a depășit încă faza de hârtie și pix.

În perspectiva apariției acestui „orășel științific”, care ar trebui să includă cămine pentru studenți și un nou sediu pentru FMI, conducerea facultății se exprimă despre mutarea pe deal ca fiind „o etapă de tranziție pe care o traversăm”.

„E momentul potrivit pentru a începe treptat activitățile în zona unde este proiectul pentru noul campus al facultăţii, pentru a ne pregăti logistic, administrativ și academic”, menționează răspunsul trimis ziarului.

Pe de altă parte, studenții care au participat la discuțiile cu membri din conducerea FMI ne-au relatat că au fost sfătuiți de șefii facultății să accepte că „voi sunteți generația de sacrificiu”. „Când n-au mai găsit alte argumente să pareze nemulțumirile noastre, au trecut la un ton prietenesc și ne-au zis că asta e, trebuie să ne sacrificăm. Dar că pe viitor, pentru alte generații care vor studia în Science Campus, va fi mai bine”, a declarat pentru ziar un student în anul III la FMI.

Facultatea de Matematică și Informatică din cadrul UBB Cluj-Napoca este clasată în Top Shanghai 2024 printre primele 100 facultăți de profil din lume. Este cea mai bună clasare a unei facultăți românești în această prestigioasă ierarhie, în condițiile în care nici o universitate de la noi nu prinde top 1.000 mondial.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro