La ce prețuri au ajuns Colebilul și siropul pentru copii care s-a scumpit cu peste 40%. Ce urmează?

Ştim cu toţii că din farmacie poţi cumpăra două tipuri de medicamente:

• cele pentru care nu ai nevoie de reţetă – în limbaj specific domeniului, se numesc OTC-uri;
• celor eliberate doar pe bază de prescripţie medicală, farmaciştii le spun RX-uri.

Pentru cele fără rețetă, preţurile se pot modifica foarte uşor, în funcţie de dinamica cerere-ofertă, la fel cum, la începutul verii, variază preţul la un kilogram de cireşe. Cum povesteşte o farmacistă din Bucureşti, „o vreme nu se mai găsea deloc Nurofen sirop. Când a venit iar, distribuitorii i-au urcat preţul cu 50%”. 

RX-urile, tratamentele pe bază de rețetă, însă au, potrivit legii, preţul reglementat de stat. Distribuitorii trebuie să se încadreze într-un maxim stabilit de Ministerul Sănătăţii drept cel mai mic preţ din UE pentru acel medicament.

Aşa arată felul în care s-au schimbat, doar în ultima lună, preţurile de intrare (cele setate de distribuitori) pentru 5 medicamente tip OTC, dintre cele cumpărate mai frecvent de români:

Denumire	Preţ vechi (lei), fără TVA	Preţ nou (lei), fără TVA	Procent scumpire
Colebil	11,47	14,38	25%
Panadol Baby	11,46	16,28	42%
Bixtonim	10,5	13,86	32%
Essentialle	23,5	25,52	8%
Theraflu	18,7	25,97	38%

Recomandări

EXCLUSIV. PNRR-ul avansează în ritm de melc. Zeci de restanțe ale Guvernului Ciolacu. România riscă să piardă miliarde de euro

Datele vin de la un farmacist independent, care a selectat, pentru Libertatea, din medicamentele cu preţuri de intrare mai mari decât luna precedentă, pe cele utilizate cel mai des de clienţi. 

Farmaciştii cu care am discutat menţionează că, pentru alte OTC-uri de înalt consum, preţurile au rămas momentan la acelaşi nivel sau au fost diferenţe abia perceptibile, „de un leu pe cutie”. 

Cumpărăm peste 678 de milioane de cutii de medicamente într-un an 

La nivel macro şi dacă mărim perioada pentru care privim înspre preţuri, tendinţa de creştere este generală, de peste un an şi afectează cam toate grupele terapeutice, RX-uri şi OTC-uri deopotrivă. 

În perioada aprilie 2021- martie 2022, pacienţii români au cumpărat din farmacii 678,5 milioane de cutii de medicamente, cu 12,1% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului precedent, potrivit studiului Pharma & Hospital Report, realizat de Cegedim, companie de consultanță și cercetare. A crescut şi numărul total de zile de tratament, cu 8%. 

Tot între aprilie 2021 şi martie 2022, valoarea medicamentelor eliberate de farmacii către pacienţi în România a fost de 22,27 de miliarde de lei (4,51 de miliarde de euro), la preţ de distribuţie, cu 22,6% mai mult faţă de perioada de referinţă. 

Recomandări

România, între țările care vor pierde zile de vreme confortabilă în următorii ani. Balcanii, zona cea mai afectată din Europa de schimbările climatice

Dispariţia medicamentelor ieftine rămâne o realitate

Preţurile medicamentelor eliberate pe bază de prescripţie nu sunt modelate de piaţă în aceeaşi măsură ca preţurile la pâine sau la o cazare la munte. Medicamentele pentru care este necesară prescripţia au preţul reglementat de stat. Cum preţul nu are unde să urce, pacientul nu simte scumpirea, ci vede uneori cum produsul dispare de tot de pe piaţa din România, pentru că nu mai e suficient de rentabil pentru farma să îl ţină aici.

Când dispar medicamentele ieftine, în cel mai fericit caz, rămân medicamentele originale, mult mai scumpe. În cel mai rău scenariu însă, pacienţii rămân fără alternativă – cum s-a întâmplat frecvent cu medicamente pentru cancer sau diabet. 

Consultând site-ul ANM, doar în ultima lună găsim peste 20 de medicamente cu discontinuităţi temporare sau permanente pe piaţa din România. În peste 90% din cazuri, producătorii invocă „motive comerciale” pentru aceste discontinuităţi. Majoritatea sunt medicamente generice, ieftine.

Recomandări

Ionela Maria Ciolan, cercetătoare în politica de securitate a UE: „Europa nu mai este sigură. Trebuie să ne pregătim pentru o eră de competiție geopolitică acerbă”

Genericele, care, de regulă, intră pe piaţă cu un preţ în medie cu 40% mai mic decât al medicamentului inovativ, au fost primele afectate de creşterea costurilor de fabricaţie, pe fondul pandemiei, războiului şi începutului de criză economică. Sunt scumpiri la toate nivelurile, explică Simona Cocoş, preşedinta Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România: 

• Creşterea costurilor cu materia primă: între 20 şi 60%
• Costuri mai mari pentru transport (300% pentru transportul maritim, 250% pentru cel aerian), electricitate (scumpire cu 100% după plafonare), gaz
• Preţuri mai mari cu 15-20% pe ambalaj (hârtie, folia de aluminiu pentru medicamente)
• Scumpirea forţei de muncă.

„Noi (n.r. – producătorii de generice) nu putem să transferăm aceste costuri mai mari în preţul final al medicamentului, care, în România, trebuie să se încadreze sub cel mai mic preţ din Uniunea Europeană”, a adăugat Simona Cocoş, pentru cititorii Libertatea. 

„Se adaugă şi taxa clawback, care rămâne ridicată. Clawback ajunge la 28% pentru medicamentele ieftine, între 5 şi 50 de lei, care sunt compensate integral de stat”.

În aceste condiţii, mai multe medicamente generice au dispărut deja de pe piaţa din România şi această tendinţă va continua, avertizează reprezentanţii producătorilor. 

Situația din România a determinat dispariția a peste 2.500 de medicamente generice în ultimii ani, numai în primele luni ale acestui an fiind retrase 100 de medicamente generice, conform site-ului ANMDM. 

Daniel Bran, vicepreședinte al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România:

În același timp, numărul medicamentelor generice lansate în ultimii cinci ani în România este de șase ori mai mic comparativ cu Germania și la jumătate comparativ cu piața din Cehia, a adăugat el.

Foto: Shutterstock

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro