De ce Benjamin Netanyahu refuză miliardele de dolari de la Donald Trump, urmărind ceva mult mai prețios
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Statele Unite au garantat Israelului un ajutor militar de aproape 40 de miliarde de dolari în ultimul deceniu. Cu toate acestea, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu pare decis să schimbe regulile jocului. „Vrem să zburăm singuri”, ar fi declarat liderul de la Ierusalim la sfârșitul lunii mai, conform reprezentantului republican Marlin Stutzman, relatează cotidianul Blick, pare a grupului Ringier.
Cuprins:
Informația, dezvăluită în exclusivitate de Washington Post, arată că Netanyahu a agreat imediat un plan de eliminare treptată a asistenței financiare americane: „Aceasta este direcția pe care am vrut să o urmez de mult timp”.
În spatele acestei aparente modestii nu se ascunde însă un act de mândrie, ci un calcul politic extrem de precis.
Presiunea de la Washington
Sprijinul american pentru Israel, considerat decenii la rând de neclintit, a fost profund zdruncinat de războiul din Gaza. Schimbarea de optică la nivelul societății americane este alarmantă pentru Ierusalim, conform unui sondaj recent realizat de Pew Research Center.
Astfel, 60% dintre americani au acum o opinie negativă despre Israel (față de 53% cu un an în urmă).
De asemenea, 57% dintre republicanii sub 50 de ani exprimă o atitudine nefavorabilă, în creștere cu șapte procente.
Opoziția crește și în tabăra conservatoare (pro-Trump), unde ideea de a trimite anual 3,8 miliarde de dolari din banii contribuabililor pentru apărarea altui stat este tot mai intens contestată.
Netanyahu a înțeles că acest curent este mult mai periculos pe termen lung decât o neînțelegere pasageră cu administrația de la Casa Albă. Soluția sa? Redefinirea radicală a relației.
Strategia: de la „ajutor militar” la „parteneriat industrial”
Într-o scrisoare trimisă Congresului SUA, premierul israelian a punctat clar: „A venit momentul să trecem de la statutul de beneficiar al ajutorului la cel de partener”.
Miza acestei tranziții este ascunsă în Secțiunea 224 din noua lege a apărării din 2027, un proiect aflat deja în lucru în Congresul SUA.
Această prevedere legislativă urmărește o fuziune profundă între armatele și industriile celor două țări prin:
- Programe de cercetare și dezvoltare tehnologică comună.
- Producție partajată de armament și muniție.
- Conectarea directă a sistemelor militare în domenii strategice precum inteligența artificială, dronele și operațiunile cibernetice.
„Obiectivul este de a înrădăcina relația dintre cele două țări atât de profund în industria americană de armament, încât va fi imposibil să o mai desprindem”, a spus Josh Paul, fost diplomat american, pentru Washington Post.
Ce câștigă Israelul prin această mutare
Dacă până acum alianța s-a bazat pe cecuri semnate la Washington și transporturi de arme, viitorul se va sprijini pe interese economice și tehnologice comune.
Pentru Netanyahu, avantajele sunt evidente:
- Independență politică: Relația nu va mai fi la mila majorităților politice schimbătoare din Congresul SUA.
- Scut împotriva criticilor interne din SUA: Israelul nu mai poate fi acuzat că trăiește pe banii publici ai americanilor. După cum a rezumat ambasadorul Mike Huckabee, noul model transformă „ajutorul” în „comerț”.
Deși criticii avertizează că o legătură atât de strânsă între cele două complexe militar-industriale implică riscuri majore, susținătorii proiectului văd aici nașterea unui parteneriat între egali.
Un lucru rămâne cert: renunțarea de bunăvoie la cele 3,8 miliarde de dolari anual nu va diminua influența Israelului la Washington. Ba din contră, ar putea-o consolida.
