De ce Coreea de Sud bate coronavirusul? În ultimii 20 de ani, prin mișcări de protest, coreenii au obținut servicii publice de calitate
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Coreea de Sud este una dintre puținele țări care a reușit să aplaneze curba coronavirusului. La o populaţie de peste 51 de milioane de locuitori, înregistrase, până ieri, 10.512 de cazuri confirmate cu COVID-19 şi doar 214 decese, mai puține decât România, deși la Seul pandemia a apărut cu mai bine de o lună înainte.
Cuprins:
Politica de testare, urmărire și de tratare fără izolare își are originile în așteptările coreenilor la servicii publice de înaltă calitate.
Într-un articol publicat în ziarul The Guardian, Tae Hoon Kim, analist geopolitic și economic stabilit în Stockholm, vorbește despre atitudinea oamenilor din Coreea de Sud, care în ultimii 20 de ani, prin mişcări de protest, au responsabilizat guvernul şi au obţinut îmbunătățirea serviciilor publice din ţara lor.
Secretul: un sistem de servicii publice bine finanţat și eficient
Tae Hoon Kim scrie că unii atribuie acum reuşitele Coreei de Sud în lupta cu COVID-19 experienţei acestei ţări, de a face față epidemiilor anterioare, cum ar fi SARS și MERS.
Comentatorii din SUA tind să sublinieze conducerea eficientă a țării, în contrast cu cea a lui Donald Trump. Alții indică factori culturali, cum ar fi disponibilitatea oamenilor de a-şi sacrifica dreptul la viaţa privată, pentru un beneficiu mult mai mare.
Dar adesea, spune Tae Hoon Kim, e trecut cu vederea faptul că, la baza succesului din Coreea de Sud împotriva COVID-19 există un sistem de servicii publice bine finanţat și eficient.
<strong>Fără această infrastructură de bază, politica de testare, urmărire și tratare nu ar fi putut fi susținută sau extinsă, în maniera de acum. De asemenea, o conducere eficientă nu poate realiza mare lucru, dacă nu are un sistem de servicii publice pus pe roți, care să poată funcţiona.</strong><br>
Luați cel mai mare aeroport internațional din Coreea de Sud, Incheon, spune Tae Hoon Kim. Ca aeroport gestionat public, acesta este clasat constant printre cele mai bune din lume.
De asemenea, metroul din Seul este renumit la nivel mondial pentru tarife mici și pentru eficiență, ceea ce îl face unul dintre primele cinci sisteme de transport subterane.
De departe, scrie autorul din The Guardian, aspectul cel mai impresionant este sistemul Coreei de Sud de asistență medicală cu un singur plătitor (n.t. – guvernul acţionează ca un singur plătitor pentru toate serviciile de sănătate), care a fost în 2015 pe primul loc printre țările OECD (n.t. - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică).
<strong>Deși spitalele din Coreea sunt administrate în mare parte de privaţi, 97% din populația coreeană este acoperită de sistemul național obligatoriu de asigurări de sănătate. Acest echilibru între spitalele private și sistemul public de asigurări a permis o accesibilitate largă și resurse ample, demonstrându-şi eficacitatea în criza coronavirusului.</strong><br>
După restaurarea democrației, s-a schimbat atitudinea oamenilor
Tae Hoon Kim ne dezvăluie şi cum a realizat Coreea de Sud aceste lucruri. Spre deosebire de Europa occidentală după cel de-al Doilea Război Mondial, instituirea unui sistem de bunăstare nu a fost prioritatea dictaturilor care au condus țara, spune analistul.
La fel ca multe țări în curs de dezvoltare din Asia, accentul a fost pus pe industrializare și creștere economică.
În același timp, dictatura a investit masiv în infrastructura publică, considerând-o indispensabilă industriilor în creștere din Coreea. În 1977, a fost introdus primul sistem național de asigurări de sănătate din țară, deși el nu se putea compara cu sistemul integrat de asistența medicală de azi.
<strong>Restaurarea democrației în 1987 nu a schimbat acest model economic condus de stat și nici managementul infrastructurii. Ceea ce s-a schimbat însă a fost atitudinea oamenilor. Încheierea dictaturii militare în 1987 a fost rezultatul unor serii de proteste la nivel național. </strong><br>
De-a lungul anilor 1990 și 2000, Coreea de Sud a cunoscut numeroase proteste civile în masă față de probleme diverse, de la importul de carne de vită din SUA până la greșelile comise de guvern în gestionarea unui accident de feribot în 2014.
Punctul culminant al acestei mobilizări în masă a fost reprezentat de demonstrațiile împotriva preşedintelui anterior, Park Geun-hye. Protestele au continuat din octombrie 2016 până în martie 2017.
La 3 decembrie 2016, aproximativ 2,3 milioane de oameni au ieșit în stradă, aproape 4% din întreaga populație. Asta a dus ulterior la punerea sub acuzare a lui Park Geun-hye și la condamnarea ei la închisoare.
Cum poate fi măsurat angajamentul guvernului față de cetățeni
Tae Hoon Kim spune că, începând cu anii ’90, cetățenii au devenit din ce în ce mai încurajați în relația lor cu statul, forțând guvernele să ia în serios bunăstarea lor.
O zonă în care acest lucru a fost cel mai vizibil o reprezintă transportul public, energia și asistența medicală. Pentru o persoană obișnuită, acestea sunt servicii de zi cu zi de care toți cetățenii au dreptul să beneficieze și care sunt plătite din banii contribuabililor.
Altfel spus, în termeni utilitari, acestea sunt cele mai tangibile barometre cu care poate fi judecat angajamentul guvernului față de cetățenii săi.
<strong>”Eşecul în îmbunătăţirea calităţii acestor servicii și în gestionarea corectă a lor duce aproape întotdeauna la pierderea voturilor pentru partidul de guvernământ la alegerile viitoare”, scrie Tae Hoon Kim.</strong><br>
Această sensibilitate la serviciile publice și capacitatea de a responsabiliza guvernul a fost impulsul care a dus la îmbunătățirea serviciilor publice din Coreea de Sud în ultimii 20 de ani.
De asemenea, face privatizarea dificil de acceptat. Nu doar că asta e împotriva sentimentului inveterat al dreptului comunitar, dar, văzând că serviciile s-au îmbunătățit sub guvern, mulți pun sub semnul întrebării logica vânzării lor către companii private.
Ironia este că, timp de mulți ani, coreenii au crezut că a avea servicii publice de talie mondială echivalează cu a deveni mai democratic și deci mai occidental, spune Tae Hoon Kim. Mulți nu erau conştienţi de privatizarea și externalizarea generalizată a serviciilor publice care se desfășurau, în același timp, în vest.
<strong>Analistul sud-coreean susţine că această imagine idealizată a fost spulberată de criza coronavirusului, care a aruncat Europa în haos. În ceea ce-i privește pe coreeni, spune el, aceasta a însemnat reabilitarea unui presupus “model coreean”, pentru care ei s-au luptat mulți ani. Este puțin probabil ca el să dispară prea curând.</strong>
