De ce multe rezultate pozitive la drug-teste nu se confirmă prin analizele la sânge. Explicația Consiliului de Medicină Legală și statistica pe județe
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Lipsa echipamentelor ultraperformante care să identifice noile tipuri de droguri, substanțele care nu sunt incluse pe lista celor interzise, dar care pot da reacții fals pozitive și faptul că testele rapide folosite de Poliția Română pentru șoferi sunt doar „de screening sau de orientare” sunt doar câteva dintre motivele pentru care rezultatele la drug-test ies de multe ori fals pozitive, spune Consiliul Superior de Medicină Legală.
Cuprins:
„Testarea șoferilor în trafic trebuie să îndeplinească o serie de deziderate, precum să ofere rezultate rapide, imediat disponibile, prin metode ușor de utilizat de personal nespecializat și cu rata decentă de siguranță a rezultatelor. Aceste deziderate pot fi obținute, însă, doar prin efectuarea unor teste de orientare sau prezumtive. În practica națională și internațională, există multe cazuri în care rezultatele pozitive ale testelor rapide nu sunt confirmate atunci când ele sunt analizate cu o tehnică mai sensibilă și mai specifică, cum este cea utilizată de către laboratoarele de toxicologie din cadrul sistemului medico-legal”, se arată în comunicat.
Printre motivele erorilor drug-testelor se numără „existența a numeroase substanțe care nu sunt incluse pe lista de substanțe interzise, dar care pot da reacții fals pozitive”, spune CSML, care indică și substanțele:
- reacții fals pozitive la amfetamine: medicamente pentru diabet, antiemetice, antibiotice, antialergice;
- cannabinoizi: antiinflamatorii, antivirale
- barbiturice: antiinflamatorii
- opiacee: antitusive (multe medicamente utilizate pentru răceală și gripă conținând codeină, care pozitivează testele rapide), antibiotice, antialergice, antiepileptice, vasodilatatoare. Toate aceste reacții fals pozitive sunt pot fi infirmate prin analiza toxicologică medico-legală pe probe de sânge.
Toate aceste reacții fals pozitive, depistate de poliție în trafic, pot fi infirmate ulterior la INML prin analiza toxicologică pe probe de sânge și urină, arată CSML.
„Testele rapide utilizate în cadrul Poliției Române sunt teste rapide de screening sau de orientare și nu sunt teste de diagnostic sau de certitudine, așa cum sunt analizele efectuate în cadrul INML sau IML, iar în cazul unui rezultat pozitiv, în mod obligatoriu acesta trebuie confirmat și prin alte metode de investigație”, se mai precizează în comunicat.
Pentru mărirea acurateței au fost achiziționate ultimele generații de echipamente Drug-test, folosite și de Poliția din alte țări, „astfel încât să fie redusă, atât cât permit aceste metode, rata de testare fals pozitivă sau fals negativă”, iar noile echipamente le vor înlocui „în următoarea perioadă pe cele vechi încă existente”.
Problema identificării noilor tipuri de droguri este o altă dificultate cu care se confruntă INML, inclusiv din cauza costurilor ridicate, spune CSML.
„Instituțiile medico-legale se confruntă cu probleme deosebite de logistică determinate de creșterea exponențială a numărului de solicitări de efectuare a testelor pentru substanțe psihoactive și de apariție a unor noi substanțe psihoactive, a căror determinare necesită echipamente de înaltă performanță, extrem de costisitoare”, a transmis CSML, care a subliniat că au fost cerute repetat echipamente ultraperformante, care să identifice și substanțe psihoactive noi, dar acestor solicitări „nu li s-a răspuns pozitiv până în momentul de față”.
Statistica pe județe a cazurilor fals pozitive
CSML a prezentat o statistică a ratei de reacții fals pozitive, realizată pe cazurile analizate în 2022 și 2023 în toate județele din România, plus municipiul București.
Se observă că rata de confirmare a scăzut semnificativ între 2022 și 2023. dar există județe unde rata de confirmare a crescut semnificativ în 2023, de exemplu Bacău și Gorj, ceea ce „sugerează existența unor probleme legate mai degrabă de detecția rapidă (în trafic), transportul sau depozitarea probelor până la nivelul institutelor medico-legale, probleme care în respectivele județe au fost corectate”.
„Scăderi și creșteri mari procentuale au fost constatate în general în județele cu un număr mic de testări. Odată ce numărul de testări crește, rezultatele tind să se apropie de media institutului respectiv” se arată în concluziile CSML.
În general, rate mai mici de rezultate fals pozitive sunt în județele unde există institute medico-legale, dar și a județele în care există orașe mari, ca poli regionali de dezvoltare, spune instituția.
Concluziile unei investigații Libertatea despre testele anti-drog
Libertatea a publicat acum două luni Harta testărilor antidrog din România, solicitând informații de la toate cele 41 de Inspectorate de Poliție Județene și de la Poliția Capitalei. Informațiile oficiale au combătut unele mituri publice, precum acela că „în România, 10% dintre șoferi sunt prinși că au consumat stupefiante”.
Pe de altă parte, 9% dintre șoferii testați pică testul antidrog, dar asta nu înseamnă că 9% dintre șoferi consumă droguri. Testele nu se fac statistic reprezentativ, întâmplător, ci doar la cei despre care polițiștii pot considera că sunt sub influența substanțelor interzise, a scris Libertatea în noiembrie 2023.
Mai mult, discrepanțele nu doar de dotare, dar și de utilizare a drugtestelor sunt foarte mari între județe. De pildă, Iași, un județ cu 250.000 de mașini, face un test la cinci zile, a mai arătat ziarul.
asdqaz 06.01.2024, 20:24
interesant articol despre aceste diferente
Simona.T 06.01.2024, 21:31
Praf si pulbere...de la un capat la altul
Narcisu 06.01.2024, 21:32
Rezultatele sunt încă neclare,deci legea se poate interpreta in mai multe feluri, contestația find prima cale de atac.
Claudea 06.01.2024, 22:15
Nu sunt aparatele foarte bune. Si sunt cam multe erori.
Gore24 06.01.2024, 22:24
Un articol foarte interesant.