Cum schimbă condițiile meteo extreme și tensiunile geopolitice mondiale tendințele în materie de vacanțe
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Piața globală a turismului traversează o perioadă de efervescență fără precedent, dar și de adaptare profundă la o nouă realitate globală. Sosirile turiștilor internaționali în țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) au înregistrat o creștere estimată la 3,4% în anul 2025, atingând un prag record de 847 de milioane de oameni.
Cuprins:
Cine sunt marii câștigători și unde a scăzut numărul de turiști
Cu toate acestea, dincolo de cifrele optimiste de bilanț, peisajul turistic este reconfigurat accelerat de tensiunile geopolitice, de transformarea comportamentului consumatorilor și de fenomenele meteorologice extreme. Destinațiile de vacanță din întreaga lume sunt puse în situația de a-și consolida capacitatea de a anticipa și de a gestiona stările de incertitudine, conform concluziilor noului raport global.
Documentul proaspăt lansat, intitulat OECD Tourism Trends and Policies 2026, relevă faptul că o treime dintre statele membre anticipează ca performanțele din acest an să depășească nivelurile deja ridicate din 2025, multe dintre ele pregătindu-se să doboare noi recorduri. Totuși, ritmul de evoluție nu este uniform și variază semnificativ de la o regiune la alta.
Patru țări au raportat creșteri de două cifre ale numărului de sosiri internaționale anul trecut. Topul este condus de Finlanda, cu o creștere spectaculoasă de 16,5%, urmată îndeaproape de Japonia (+15,8%), Coreea de Sud (+15,7%) și Norvegia (+12,5%).
În cazul Japoniei și al Coreei de Sud, performanța vine în continuarea unei relansări masive începute încă din 2024, când au înregistrat salturi masive de 47,1%, respectiv 48,4%, evoluție stimulată puternic de extinderea conexiunilor aeriene și de devalorizarea yenului japonez.
La polul opus, patru economii majore au înregistrat scăderi ale fluxurilor de turiști străini și nu au reușit încă să revină complet la valorile înregistrate înaintea pandemiei. Statele Unite au marcat cea mai vizibilă contracție, de 5,5%, urmate de Irlanda cu o scădere de 2,8%, Germania cu 0,8% și Canada cu 0,6%. De asemenea, turismul receptor din Israel a fost sever afectat de conflictele armate din Orientul Mijlociu, volumul sosirilor situându-se cu 70,8% sub nivelul de dinaintea crizei.
Schimbarea obiceiurilor de consum: călătorii reacționează la crize
Instabilitatea din Orientul Mijlociu a perturbat rutele internaționale de zbor și a generat costuri operaționale suplimentare, elemente care apasă direct asupra încrederii pasagerilor. Cele mai afectate sunt statele aflate în proximitatea zonelor de conflict și destinațiile care depind direct de nodurile aeriene din regiunea Golfului, efecte care se vor menține pe termen scurt.
„Acest lucru înseamnă aplicarea lecțiilor pandemiei și ale conflictului din Orientul Mijlociu pentru a consolida pregătirea în caz de criză și pentru a gestiona fluxurile de vizitatori, asigurându-ne astfel că sectorul turistic aduce beneficii de durată”, a subliniat Secretarul General al OECD, Mathias Cormann.
Îngrijorările legate de siguranța personală, accesibilitatea financiară și riscul anulării zborurilor reconfigurează deciziile de vacanță. Raportul indică o orientare clară a publicului către destinații mai familiare, mai accesibile din punct de vedere al prețurilor, sejururi mai scurte și opțiuni de cazare sau transport cu costuri reduse. Operatorii aerieni și agențiile de turism își ajustează deja programele pe termen mediu pentru a anticipa noile tipare de deplasare în funcție de riscurile economice și geopolitice.
Aplicații de alertă și „refugii climatice”
Fenomenele meteo extreme – precum valurile persistente de căldură, incendiile de vegetație sau cicloanele – au devenit un factor de evaluare esențial atunci când oamenii își aleg destinația sau perioada concediului. Planificarea turistică modernă include acum sisteme de avertizare timpurie și evaluări de risc climatic direct în strategiile guvernamentale.
Multe țări au dezvoltat deja aplicații de urgență multilingve, capabile să trimită avertismente în timp real despre furtuni, caniculă sau incendii direct pe telefoanele turiștilor. Printre acestea se numără aplicația „Safety Tips” din Japonia, sistemul „AT-Alert” din Austria, aplicația 112 din Croația sau rețeaua paneuropeană MeteoAlarm.
Mai mult, marile orașe investesc în infrastructură rezistentă și soluții bazate pe natură. Un exemplu inovator vine din Spania, unde Madridul a lansat programul „Refúgiate en la cultura” (Refugiază-te în cultură), o inițiativă care promovează muzeele ca spații de adăpost climatizate în timpul valurilor extreme de căldură, îmbinând siguranța publică cu experiența culturală.
Reglementări dure pentru un turism responsabil
OECD atrage atenția că expansiunea turismului trebuie gestionată astfel încât să aducă beneficii reale comunităților locale, fără a pune presiune pe resurse. Acest obiectiv implică măsuri concrete de redirecționare a fluxurilor de vizitatori către zone secundare pregătite să îi primească, investiții în infrastructura comună și susținerea afacerilor locale prin scheme de certificare.
Drept urmare, turiștii se vor confrunta cu noi reglementări în marile centre urbane și stațiuni. Tot mai multe destinații apelează la introducerea unor taxe turistice speciale, plafoane maxime de vizitatori zilnici sau sisteme de rezervare cu intrare programată la ore fixe. De asemenea, se promovează intens călătoriile în afara sezonului de vârf și promovarea unor „orașe secundare” ca alternative atractive pentru a distribui mai eficient aglomerația.
