Apropiat al lui Putin, implicat în negocieri
Proiectul, cândva un simbol al dependenței energetice a Europei față de Rusia, a fost grav avariat de exploziile din septembrie 2022, care au distrus trei din cele patru conducte, după 15 ani de construcție.
Dacă planul ar reuși, investitori americani ar putea achiziționa o participație în compania care operează gazoductul, oferindu-le șansa de a beneficia financiar în cazul reluării livrărilor de gaze rusești către Germania și alte țări europene, presupunând că sancțiunile occidentale vor fi relaxate după o eventuală încetare a focului în Ucraina.
De asemenea, acest aranjament ar consolida influența Washingtonului pe piața energetică din Berlin.
Negocierile s-ar fi desfășurat în Elveția, fiind coordonate de Matthias Warnig, fost ofițer de informații est-german și un apropiat al lui Vladimir Putin. Warnig, care a condus Nord Stream 2 înainte de intrarea acestuia în insolvență în 2023, ar fi fost un jucător-cheie în atragerea potențialilor investitori.
Din partea SUA, discuțiile ar fi fost conduse de Richard Grenell, fost ambasador al lui Trump în Germania și actual trimis special. De asemenea, Stephen Lynch, un influent om de afaceri cu legături cu Trump, a fost menționat ca posibil investitor.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_6f1514ba0124c54f52ce8157b9af774c.jpg)
Totuși, atât Grenell, cât și Warnig au negat orice implicare, iar Lynch nu a comentat pe marginea acestui subiect.
Provocări uriașe
Relansarea Nord Stream 2 se confruntă cu provocări uriașe. Din cele două toroane ale conductei, doar unul a rămas intact după ce gazoductul Nord Stream 2 a fost sabotat, iar costurile de reparație pentru secțiunea avariată ar putea depăși 79 de milioane de lire sterline.
În plus, operatorul conductei se află într-o situație financiară critică, având doar două luni pentru a găsi soluții pentru rambursarea unor datorii de miliarde de dolari.
Cea mai mare piedică este, însă, de natură politică. Guvernul german nu a arătat interes pentru relansarea proiectului, suspendând certificarea conductei cu doar câteva zile înainte de invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022.
O eventuală repornire a Nord Stream 2 ar întâmpina opoziția fermă a Berlinului, Ucrainei și altor aliați europeni, care nu doresc o nouă dependență energetică de Moscova.
Donald Trump și-a schimbat poziția
Schimbarea poziției lui Trump față de Nord Stream 2 a stârnit semne de întrebare în SUA și Europa. În timpul primului său mandat, el s-a opus vehement conductei, avertizând că aceasta va face Germania „captivă” gazului rusesc. Acum, însă, apropiata sa revenire la Casa Albă pare să aducă o încălzire a relațiilor SUA-Rusia, cel puțin în sectorul energetic.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c40b2b2848ca155b658226023f1fd567.jpg)
Dacă investitorii americani ar prelua o cotă din Nord Stream 2, acest lucru ar putea duce la o reevaluare a sancțiunilor împotriva Moscovei și ar putea influența viitoarele negocieri privind Ucraina. Totuși, opoziția puternică față de proiect sugerează că orice înțelegere va fi supusă unui control riguros.
Între timp, subiectul sabotajului din 2022 rămâne controversat. Anul trecut, un ofițer militar ucrainean implicat în operațiune a declarat pentru Wall Street Journal că atacul asupra conductei a fost planificat de un mic grup de militari ucraineni, în timpul unei nopți alimentate de alcool.
Trei surse familiare cu planul au susținut că președintele Volodimir Zelenski a aprobat inițial misiunea, dar, când a devenit ezitant, fostul comandant-șef Valeri Zalujnîi a dat undă verde operațiunii. Biroul lui Zelensky a respins ferm aceste afirmații, calificând ancheta WSJ drept „prostii absolute”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_dc04e4043bfe24aab7dd9c781fc010ee.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f1151644557da39f84fae40212b79fd1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_af0c59904225d71ef15faaab11d3f33f.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_d4520484ddf084e10d7da158a5f611a1.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_a20695f99c835f03267ac550f950ddd3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9262cb220da9665332a12b7a96868828.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_3d3a74d6c89267c1d8db02f3f8bccb33.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_45063146cd597b758e5a7075e6501c45.jpg)