Documente CIA desecretizate despre tehnicile crude de „reorientare mentală” folosite de Kremlin împotriva opozanților 

Buget uriaș pentru studierea comportamentului uman

Raportul conține 200 de pagini de informații șocante pentru un cititor neavizat, în care sunt descrise în detaliu tehnicile de „reorientare mentală”, unele cu efecte letale, aplicate de poliția sovietică asupra persoanelor indezirabile, care se opuneau regimului. „Scopul final al comportamentului ofensiv controlat ar putea fi supunerea totală a cuiva unei voințe exterioare”, se arată în document, sau recunoașterea vinovăției, chiar dacă persoana respectivă nu este autorul unei fapte în sens juridic.

Metodele pentru manipularea sau influențarea minții umane erau cercetate amănunțit de membrii comunității științifice sovietice încă de la începutul secolului XX, se precizează în raportul CIA, cercetătorii fiind finanțați cu sume enorme chiar și pentru zilele noastre.

 „Sovieticii aveau 20 sau mai multe centre în 1967 pentru studiul acestei zone. De asemenea, s-a raportat că bugetul anual pentru 1967 pentru cercetarea paranormală a fost de aproximativ 20 de milioane de dolari”, avertiza autorul informării, care își arăta îngrijorarea că sovieticii erau mult mai avansați în acest domeniu decât SUA.

Sovieticii cercetau modul în care o anumită intensitate a sunetului, a luminii, anumite culori și mirosuri, deprivarea senzorială, privarea de somn, de hrană, hipnoza, autosugestia și fenomenele paranormale (psihokinezia, percepția extrasenzorială, starea de vis, clarviziunea și precogniția) pot fi transformate în arme de manipulare a minții umane și de influențare a comportamentului uman. Astfel, pacienții indezirabili (deținuții politic) „își pierdeau literalmente mințile prin mijloace chimice și fizice dacă refuzau să-și adapteze mintea la standardele regimului”, se arată în raport.

Recomandări

Planul „machiavelic” aplicat de un mecanic auto pentru a domina o femeie. Victima: „Mă duc şi mă omor, sincer, că nu mai pot”

Pentru a întări acuzațiile expuse în documentul remis CIA, autorul raportului prezintă o serie de relatări ale victimelor regimului sovietic, astfel de informații fiind preluate din ziarele clandestine care apăreau în anii ’70 în URSS (n.r. – Soviet Union underground press). 

Cele 15 luni de iad ale lui Bukovsky

Una dintre victimele închisorilor psihiatrice sovietice a fost scriitorul Vladimir Bukovsky, devenit indezirabil din cauza activității sale dedicate drepturilor omului. Bukovsky și-a petrecut șase ani în închisori, azile și lagăre de muncă sovietice.

În 1962, Bukovsky a organizat o expoziție ilegală de picturi ale artiștilor abstracți neaprobați de cenzorii de stat. În mai 1963, Bukovsky a fost arestat de KGB, fiind declarat nebun de către „infamul” Institut de Psihiatrie Serbsky. În decembrie, a fost transferat într-un azil din Leningrad, unde a petrecut, așa cum el însuși a menționat, „15 luni de iad”. Aceasta era practica autorităților sovietice. Indezirabilii erau arestați, declarați nebuni și apoi supuși unor tratamente inumane. 

Recomandări

Cea mai dură critică a taxelor vamale anunțate de Trump: „Ziua ruinei! În materie de economie, afirmațiile lui Trump sunt o prostie totală”

„Erau aproximativ 1.000 de bărbați în azil, prizonieri politic și ucigași nebuni”, spune Bukovsky, citat într-unul dintre ziarele publicate clandestin. Medicii erau responsabili din punct de vedere tehnic de deţinuţi, dar adevăraţii stăpâni erau „brutalii cu cheile” şi administratorii închisorilor.

„Numai cei vicleni au supraviețuit, trebuia să fii drăguț cu paznicii, trebuia să-i mituiești. În caz contrar, ei te puteau bate până când erai aproape mort și le spuneau doctorilor că te-ai comportat greșit sau puteau recomanda pedepse medicale”, relatează scriitorul disident, citat în raportul CIA.

Tratamentul „uzual” pentru „tocirea” creierului

Vladimir Bukovsky nu face altceva decât să confirme ceea ce era cunoscut „pe surse”, dar niciodată dovedit. Pedepsele medicale din închisorile psihiatrice erau cel mai greu de îndurat și considerate un tratament „uzual” aplicat deținuților care refuzau să se supună. Erau folosite medicamente care provocau dureri cumplite sau „tocirea” creierului, iar în alte cazuri, pacienții erau torturați până aproape de moarte.

„La recomandarea unui administrator, medicii ar injecta un medicament (nemenționat) care producea dureri severe de stomac, crampe, febră mare. Boala durează două sau trei zile și lasă prizonierul foarte slăbit.

Recomandări

Privatizare, terapie de șoc și spectrul extremismului: de la Republica de la Weimar la Viktor Orbán

Un alt medicament rezervat pentru comportamente greșite induce somnul și afectează activitatea creierului. Unii dintre deținuți au fost pedepsiți cu zece zile de injecții zilnice. S-au trezit legume umane. Unii și-au recăpătat simțurile după două luni, alții, nu”, se arată în raportul CIA.

A treia pedeapsă folosită în azilul de la Leningrad a fost bandajul de pânză. Deținutul era învelit strâns în pânză umedă, de la gât până la picioare, în timp ce alții din secția lui erau obligați să privească. Pânza se micșorează pe măsură ce se usucă, iar victima era ținută ca într-o menghină până la epuizare. „Nu este o vedere frumoasă. De obicei o fac doar două sau trei ore. O asistentă este mereu prezentă, iar bandajele sunt slăbite atunci când pulsul scade”.

Telegrama de o mie de cuvinte

Faptul că drogurile erau administrate cu forța deținuților incomozi a fost confirmat în multe alte confesiuni ale activiștilor care au încercat să se lupte cu sistemul. Este prezentată în raport „o telegramă de o mie de cuvinte” a lui Andrei D. Sakharov – luptător pentru drepturile omului – adresată colonelului Nikolai A. Shchelokov (ministrul sovietic de interne în anii ’60), în care sunt expuse informații suplimentare despre consumul de droguri „pentru a modifica și comportamentul mental”.

„Sakharov, un fizician și campion al drepturilor civile, a acuzat că în Uniunea Sovietică are loc o încălcare a drepturilor omului și a eticii medicale. El susținea că drogurile sunt administrate cu forța deținuților în efortul de a-i determina să-și schimbe convingerile politice. În plus, unii prizonieri sunt amenințați cu posibila utilizare a terapiei cu șocuri electrice. Potrivit lui Sakharov, medicina, una dintre cele mai umane profesii, este astfel transformată într-o roabă servilă a agențiilor de corecție. Se mai spune că se încearcă, cu ajutorul medicinei, și ca oamenii să-și piardă literalmente mințile prin mijloace chimice și fizice, dacă refuză să-și adapteze mintea la standardele regimului”, notează autorul raportului.

Drogurile din ghearele agenților terapeutici

Agentul de informații care raporta armatei americane despre practicile din închisorile sovietice menționează că rareori a găsit informații concrete despre tipul de droguri administrate cu forța deținuților, dar în mod frecvent se folosea aminazină și haloperidol. „Ambele medicamente sunt în ghearele tranchilizante ale agenților terapeutici”, nota autorul raportului.

Un alt articol publicat în „Cronica evenimentelor curente” – publicație clandestină pe care KGB se chinuia să o închidă în anii ’60  – prezintă mărturia cutremurătoare a unui disident, victimă a opresiunii sovietice, arestat în martie 1970. Cazul lui Vasily Cernyshov este redat în raportul CIA.

„Mi-e îngrozitor de frică de tortură. Dar există o tortură și mai rea – amestecul creierului meu cu substanțe chimice. Acum am fost informat cu privire la decizia că voi primi tratament. La revedere!” „Tratamentul” obligatoriu al lui Chernyshov a fost prescris după doar un interviu de cinci minute cu autoritățile. Declarația finală a comisiei de medici a fost: „Principalul nostru scop este ca voi să nu mai gândiți deloc”.

Experții medicali furnizează diagnostice false

Informațiile despre procedurile abuzive ale KGB raportate CIA fac referire la un „document subteran” în care sunt descrise regulile impuse de „Directivele din 1961” care permit reținerea imediată a unei persoane sănătoase care nu este un infractor în sensul legal.

Potrivit raportului, KGB efectuează percheziția, arestarea și ancheta inițială. „Experții” medicali cooperează în furnizarea de diagnostice false, iar instanța confirmă constatările medicilor. Victima este apoi trimisă la un azil de tip închisoare pentru „a lâncezi” până la „vindecare”. În majoritatea cazurilor, vindecarea constă „în mărturisirea pacientului că este într-adevăr vinovat de o formă de aberație mentală”.

Sursa citată precizează că o serie de rapoarte medicale care au fost scoase clandestin din astfel de azile-închisoare descriu practicile medicale abuzive, neîntemeiate pe lege, folosite în absenţa oricăror mijloace publice de apărare pentru pacientul deținut.

Tratament care provoacă șoc depresiv

Posibila utilizare a drogurilor de către psihiatrii sovietici pentru a manipula comportamentul reiese și dintr-o relatare a poetului disident Vladimir Gershuni, și el deținut politic. 

„Opt oameni într-o celulă de 16 sau 17 metri. Nu există loc de mișcare. Unul are voie să meargă pe coridor, la toaletă sau pentru a lua ceva de la asistentă doar dacă este absolut necesar. Toaleta este o groapă: patru găuri în pământ și două robinete pentru 54 de persoane. De la 7 la 8.30 seara avem voie să folosim sala de mese pentru a scrie scrisori sau pentru a juca domino și șah. Nedescrisul este de nedescris”, scrie Gershuni într-o telegramă menționată în raportul CIA.  

În aceeași scrisoare, poetul disident face referire la tratamentul cu droguri administrat pe cale orală sau prin injecție intramusculară, care provoacă reacții de șoc depresiv și frecvent tumori maligne. Uneori, medicamentele sunt administrate ca pedeapsă, scrie Gershuni. 

„Orice vorbă imprudent adresată unui medic sau unei asistente este un pretext pentru o serie de injectii cu aminazina (n.r. – sedativ). Uneori, aceste injecții sunt prescrise fără niciun pretext, doar din pofta unui medic, fără nici un examen medical. Acest medicament mă face să mă simt mai oribil ca oricând. De îndată ce te întinzi, vrei să te ridici, de îndată ce faci un pas, îți dorești să te așezi și dacă te așezi, vrei să mergi din nou și nu ai unde să mergi”, concluzionează Gershuni.

Această relatare, se arată în raportul CIA, descrie soarta unui tânăr, cândva strălucit, „viu și alert”, care, ca rezultat al dozelor repetate de aminazină, „și numai Dumnezeu știe ce altceva”, a fost redus la o legumă: „cu capul pe o parte, vorbirea lungă și nedeslușită, ochii strălucitori”. 

Tehnici parapsihologice pentru reîncarnarea artificială

Schimbarea comportamentului uman ca urmare a aplicării unui tratament forțat cu droguri pare că era o practică uzuală în închisorile de tip clinică de psihiatrie din URSS. Doar că administrarea de substanțe chimice lăsa urme, era costisitoare și nu putea fi folosită decât controlat pe grupuri mici de persoane. „Reorientarea mentală” a fost un subiect intens cercetat de psihiatrii sovietici, care au apelat inclusiv la tehnici parapsihologice pentru a-și atinge scopul.

În raportul CIA se face referire la hipnoză, tehnică de manipulare a minții umane care ar putea fi folosită cu eficiență maximă de către parapsihologii sovietici pentru a schimba comportamente umane. 

Este dat ca exemplu Vladimir L. Raikov, reputat psihiatru rus. Acesta a susținut că fenomenul hipnotic poate fi utilizat pentru ceea ce el pretinde a fi „reîncarnare artificială”, o temă intens cercetată și astăzi sub o altă denumire ceva mai blândă: „transfer de conștiință”.  Această tehnică permite ca prin hipnoză să i se poată induce unei persoane că este altcineva decât este și astfel să performeze într-un anumit domeniu.

„Raikov susține că este posibil să sugerezi hipnotic unui student care studiază vioara că este virtuozul violonist Fritz Kreisler. Dacă se dorește, este, de asemenea, posibil să se creeze această capacitate într-o stare de veghe”, folosind hipnoza profundă, arată informatorul armatei americane, care a ținut să menționeze că nu este clar unde vor să ajungă sovieticii cu această formă de manipulare a minții umane, folosită în mod oficial în scopuri benigne.

Transferul de conștiință prin telepatie se adaugă unei alte tehnici de manipulare a comportamentului uman: capacitatea de a controla conștiința unei persoane prin telepatie de la mare distanță, această metodă fiind studiată și testată în laboratoarele din Leningrad și Moscova de la începutul anilor 20, se menționează în raportul CIA. Scopul oficial al studiului telepatiei și hipnozei era îmbunătățirea memoriei, dar adevărul putea fi cu totul altul, inclusiv folosirea în scop militar.

Influențarea comportamentului cu mirosuri 

Pe lângă terapiile care țin de parapsihologie, sovieticii studiau efectele asupra comportamentului uman provocate de condițiile atmosferice, reacțiile individului în funcție de concentrația de dioxid de carbon, de exemplu. În caz de anoxie (n.r. – tulburare provocată de lipsa oxigenului) severă sau prelungită pot apărea greață, vărsături, slăbiciune extremă și eventual convulsii și insuficiență cardiacă. În astfel de situații apar inclusiv pierderea capacității de a desfășura activități complexe, neliniște, delir, confuzie și inconştienţă. Există cercetători care cred că aerul ionizat pozitiv provoacă iritații și anxietate, metodă aplicabilă pentru modificarea comportamentului, se arată în raportul remis autorităților americane de spionii detașați în URSS. 

Din același raport reiese că sovieticii se foloseau inclusiv de mirosurile primare (camforacee, florale, mentă, înțepătoare, putrede și eterice) pentru a determina schimbări ale comportamentului uman. Se făcuseră studii care au indicat că omul poate fi controlat dacă este expus în mod constant la un anumit tip de miros. „Omul exprimă plăcere sau neplăcere la diverse mirosuri. Dacă mirosul este destul de urât sau iritant, omul va încerca să-l evite. Dacă evadarea este împiedicată sau dacă mirosurile sunt folosite cu surpriză, acestea pot provoca anumite schimbări de comportament la individ. Mirosurile sunt potrivite pentru utilizare în situații controlate și pe teren”, se arată în raportul CIA.

Moartea provocată cu lumina intermitentă

Se folosea inclusiv un anumit tip de lumină pentru a provoca moartea prin epuizare, potrivit sursei citate. Era folosită lumina galbenă, care are efect maxim asupra retinei și este cea mai eficientă în declanșarea fotofobiei, efectele fiziologice și psihologice ale luminii intermitente, pâlpâirea fotică fiind un subiect intens studiat de sovieticii interesați de manipularea comportamentelor umane prin această tehnică. „Luminile luminoase nonritmice pot întrerupe sau împiedica somnul. S-a susținut că dacă stimularea senzorială este suficientă, somnul poate fi prevenit chiar dacă oboseala este întârziată până la moarte”.

De asemenea, sunetele de o anumită intensitate erau folosite pentru alterarea comportamentului uman. În raportul CIA se arată că existau studii științifice prin care s-a dovedit că expunerea la un sunet de o anumită intensitate poate ucide o varietate de insecte în trei până la patru minute și animalele mai mari (șoareci) în aproximativ opt minute. „Operatorii umani, cu dopuri de urechi, experimentează senzații reci de sfârâit în gură și o furnicătură neplăcută în căile nazale în apropierea sirenei”, se arată în raportul citat.

Informatorul oficialilor americani avertizează că este dificil de judecat validitatea generală a multor materiale de referință prezente în raport din cauza surselor folosite, dar „dacă este adevărat”, trebuie investigat și n-ar fi indicat să fie „trecute cu vederea”. Porțiuni din acest material conțin date suficiente despre manipularea mentală umană și, prin urmare, justifică supravegherea de către agențiile interesate, concluzionează autorul raportului.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro