E-mailuri interne ale Renault | Cartelul angajărilor din industria auto românească blochează muncitorii și la a treia spiță de firme subcontractoare!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Înțelegerile prin care Renault și furnizorii săi limitează angajările de la o firmă la alta ajung chiar și la firmele care nu au legături directe cu grupul Renault. Noi mesaje pe care Libertatea le face publice arată că există cazuri în care salariații nu se pot muta nici de la IMM-urile de cartier dacă au avut vreo legătură cât de mică cu grupul Renault sau dacă produsul muncii lor ajunge, indirect, tot la firma franceză!
Cuprins:
- Până acum, ziarul a publicat documente și mărturii despre pactul la care participă: Renault, Akka Technologies, Segula, Expleo, Bertrand, Alten și FEV.
- Astăzi publicăm un document intern al Renault care arată o înțelegere cu ELJ Automotive, membră a grupului NCH.
- De asemenea, conform mărturiilor, în cartel apare și compania Adient sau firma de Rian Partners.
- Alte e-mailuri aflate în posesia ziarului arată că înțelegerea dura din 2013 și indică și firma TEMA Engineering, care era subcontractor al subcontractorului.
Un salariat din domeniul auto a aplicat în anul 2016 pentru un post în cadrul Alten, un prestator al Renault. Firma de la care venea nu avea legătură directă, ci doar indirectă, cu constructorul auto și nu a putut fi angajat.
“Eu lucram în 2016 la o firmă care nu avea nici o treabă direct cu Renault, spre deosebire de Akka, Segula, Betrand etc... Un fel de prestator la prestator. Patronul firmei lua proiecte de la Segula și Akka în proporție de aproximativ 90%”, a spus acesta pentru Libertatea.
Răspunsul primit de om când a aplicat a fost însă că lucrează indirect cu Renault, astfel că nu poate fi angajat.
“Cei de la Renault ne-au spus că tu lucrezi în mod indirect cu ei și că nu doresc să ia în calcul candidatura ta”, se arăta în e-mailul de refuz.
“Este suficient să-ți apară numele în vreo organigramă sau factură de prestație la Renault că deja nu te mai acceptă. Nu aveam nici IPN (cont și parolă specifice Renault – n.r. ), cum au cei de la Segula, Akka sau Assystem (Expleo – n.r.)”, mai spune omul.
Libertatea a scris în ultimele săptămâni că, alături Renault, mai multe multinaționale din domeniul auto s-au înțeles să nu își ia salariații de la o societate la alta.
Prin această înțelegere tacită, angajații sunt privați de negocierea unor salarii mai mari sau de posibile promovări. Cum nu există multe variante în afară de Renault și partenerii săi, mulți specialiști sunt siliți să plece în străinătate.
Pactul este valabil între Renault, Akka Technologies, Segula, Expleo, Bertrand, Alten și FEV, potrivit mărturiilor angajaților.
Salariații acuză însă că și alte companii sunt implicate.
Una dintre acestea este ELJ Automotive, membră a grupului NCH.
Un e-mail intern din cadrul Renault arată că un angajat al ELJ este automat “sărit” la interviu deoarece “nu putem lua oameni de la ei”.
“Mulțumesc pentru CV. Din păcate, însă, lucrează la ELJ, iar noi nu putem lua oameni de la ei. În acest context, nu îl voi chema la interviu. Îmi pare rău”, se arată în e-mailul intern al Renault.
Un alt inginer acuză și compania Adient, desprinsă în anul 2016 din cadrul gigantului american Johnson Controls, ca fiind parte a înțelegerii.
Nici ELJ Automotive și nici Adient nu au răspuns până acum întrebărilor transmise de Libertatea.
Scandalul ajunge și la Dacia
De asemenea, este acuzată și agenția de recrutare Rian Partners.
“Aceasta recrutează și pentru Dacia, dar și pentru alți furnizori din automotive, dar dacă pe CV apare că lucrezi la Dacia și aplici la ei pentru un post la un furnizor, elimină automat CV-ul”, spune salariatul.
Libertatea a prezentat recent un mesaj primit de un inginer de la o recrutoare care lucra la Rian Parters.
“Din păcate, postul este pentru Renault și nu putem include în procesele noastre de căutare candidați angajați la prestatorii lor”, se arăta în e-mailul primit de către o altă persoană din partea firmei de recrutare.
Libertatea a întrebat Rian Partners dacă Renault sau altcineva indica firmei de recrutare să elimine angajații care lucrau la companiile furnizoare ale Renault.
Aceasta nu a răspuns până acum.
Înțelegerea funcționează din 2013
Un alt e-mail, din anul 2013, arată că aceste înțelegeri datează de cel puțin șase ani.
În acel an, un angajat al TEMA Engineering și subcontractat la Akka Technologies a fost trimis cu o misiune în cadrul Renault Technologie Roumanie (RTR). Acesta din urmă este centrul de inginerie al Renault din România.
Angajatul respectiv a vrut atunci să se mute la Alten, o altă companie din domeniu. Răspunsul primit a fost că nu, iar motivul invocat a fost faptul că tot Renault este clientul final.
“Mulțumesc pentru CV. Am văzut că tu lucrezi pentru misiuni în cadrul RTR… clientul nostru este tot Renault și, din păcate, nu te putem «fura». Vreau însă să păstrăm legătura pentru alte oportunități”, a scris înapoi recrutoarea de la Alten.
Codul Muncii: “Nimeni nu poate fi obligat să nu muncească într-un anumit loc”
Întrebată de către Libertatea în privința situației, Inspecția Muncii citează două alineate din articolul 3 al Codul Muncii:
“(2) Orice persoană este liberă în alegerea locului de muncă și a profesiei, meseriei sau activității pe care urmează să o presteze.
(3) Nimeni nu poate fi obligat să muncească sau să nu muncească într-un anumit loc de muncă ori într-o anumită profesie, oricare ar fi acestea”.
Inspecția Muncii: în contracte pot fi introduse clauze de neconcurență
Într-un răspuns semnat de către șeful Inspecției Muncii, Mihail Adrian Oprescu, instituția spune că în contractele individuale de muncă pot fi inserate clauze de neconcurență.
Prin clauzele de neconcurență, salariații pot fi obligați să nu presteze activități pentru companiile concurente o perioadă după plecarea din firmă. Dar e vorba de înțelegere între angajat și firmă, nu între firme, care sunt ilegale.
Aceste clauze sunt legale numai dacă în contract sunt specificate clar activitățile interzise și doar dacă angajatului i se acordă o indemnizație de neconcurență, adică o sumă de bani.
Aceasta trebuie să fie în valoare de cel puțin 50% din media veniturilor salariale brute din ultimele 6 luni.
Indemnizația este deductibilă de la calculul impozitului pe profit pentru firma care o acordă și se impozitează la beneficiar, adică la persoana care o primește.
Inspecția Muncii nu spune însă nimic despre “înțelegerile” invocate de atâtea ori în e-mailurile trimise de reprezentanții companiilor către oameni.
Plângeri către Consiliul Concurenței
Inspecția Muncii mai menționează că cei afectați de înțelegeri anticoncurențiale pot face plângeri către Consiliul Concurenței.
Renault a negat că este parte a unei astfel de înțelegeri. Grupul francez a anunțat chiar că le condamnă, deoarece duc la deprofesionalizarea forței de muncă.
Într-o declarație oferită ieri pentru Libertatea, șeful Consiliului Concurenței a arătat că firmele nu pot face carteluri cu privire la personal, așa cum nu pot face carteluri cu privire la produsele lor, el insistând pe ideea că explică felul în care stau lucrurile în principiu, pentru că poziția sa nu-i permite să se pronunțe pe un caz concret.
O înțelegere referitoare la angajarea de forță de muncă prezintă aceleași riscuri pentru companii ca și o înțelegere referitoare la vânzarea producției. Angajații sunt tot inputuri sau factori de producție. Astfel de acorduri trebuie însă analizate caz cu caz. De exemplu, autoritățile americane investighează practici similare.Bogdan Chirițoiu, președinte Consiliul Concurenței
