Ecaterina Cercheza sau trofeul cel mai de preț al averii lui Vasile Lupu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Unguroaice, nemțoaice, rusoaice, bulgăroaice, poloneze, grecoaice, franțuzoaice, italience etc. – toate au trecut prin patul domnitorilor români și încă având acte în regulă!
Domnitorii români și-au luat neveste de toate neamurile, uneori din rațiuni strategice și, de cele mai multe ori, atrași de farmecele lor indiscutabile. Așa s-a întâmplat și cu Vasile Lupu. Văduv, și-a comandat o nouă nevastă tocmai de la cerchezi! Frumoasa Ecaterina a devenit trofeul cel mai de preț al averii lui Vasile Lupu dar după mai multe peripeții. După moartea primei sale soții, Doamna Tudosca, Vasile Lupu a trimis în Circazia o solie-oaste, condusă de vistiernicul Nicolae Catargie și formată din 60 de moldoveni și 150 de tătari, care să-i aducă o nouă soție. Convoiul s-a deplasat pe traseul Iași – Tighina – Galați – Silistra – Istanbul – Ankara – Kutaisi – Oceac [Oceakov], în actuala regiune rusă Kabardino-Balkaria. Viitoarea mireasă trebuia să fie frumoasă, de neam ales, virgină și de religie creștină. Ecaterina îndeplinea toate aceste condiții: era fiica unui „mârzac” (prinț) cerchez, avea o educație aleasă, vorbea patru limbi și, se pare, știa să citească.
Catargie a plătit 1.500 de ducați ca zestre părinților Ecaterinei înainte de a o lua în Crimeea. La 19 august 1639, ei au plecat din Bahcisarai pentru a merge la cetatea Oceacov. Cu permisiunea lui Bahadır I Giray care a primit 1.000 de ducați, sute de tătari și de oșteni moldoveni au însoțit prințesa cercheză către frontiera moldovenească.
La întoarcerea soliei, văzând cât de frumoasă era Ecaterina, Nasuh Hussein, Pașa de la Silistra (1638-1640), a dorit să o rețină la Silistra pentru propriul harem. După multe tentative nereușite de eliberare, plătite cu bani grei (2.000 de ducați), abia după ce Vasile Lupu a intervenit la Sultan, solia a putut să treacă Dunărea. Delegația a fost întâmpinată chiar la punctul de trecere a frontierei în Moldova de o escortă specială formată din boieri și oșteni de rang înalt. La 28 septembrie 1639, Ecaterina a ajuns în cele din urmă în capitală. La intrarea în Iași, ea a fost întâmpinată chiar de Vasile Lupu. Domnul a cheltuit sume mari de bani pentru ceremonia de primire a viitoarei sale soții, iar Ecaterina a fost onorată cu numeroase daruri prenupțiale pentru una dintre cele mai frumoase neveste de domnitor român.
Detalii pe www.bucatarescu.ro. Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu„Doamnele fascinante de alte nații din istoria sentimentală a principilor români” din colecția „Iubiri și Intrigi la Palat” editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărțidin colecție disponibile pe www.eintegral.ro.
Frumoasa Erzsebet Csomortany - din patul lui Ieremia Movilă în cel al Sultanului
Ieremia Movilă, nepotul al lui Petru Rareș și strănepot al lui Ștefan cel Mare, s-a căsătorit în anul 1587 cu Elisabeta (Erzsebet) Csomortany, cu care a avut o familie numeroasă. Elisabeta era fiica marelui nobil maghiar ardelean Toma Ciomortan (Csomortáni Tamás), proprietar al unei întinse mosii la Lozna, lânga Lwow.
Soția lui Ieremia Movilă, cunoscută în istoriografia românească și ca Elisafta, a fost una dintre figurile cele mai marcante în galeria doamnelor române. A fost o femeie mândră, ambițioasă, iar alături de Anastasia Duca și Ecaterina Cercheza este considerată cea mai frumoasă doamnă pe care a avut-o Moldova (dovadă, că, într-un final tenebros, însuși Sultanul Osman al II-lea a poftit la farmecele ei.) Ambiția ei a fost comparată de istoricii noștri cu cea a Doamnei Chiajna.
…În seara zilei de 23 august 1616, calea caravanei Movileștilor, aflată în retragere spre Hotin, a fost tăiată de o ceată de aproximativ 2.000 de tătari. Mica ceată de oșteni a Movileștilor nu a putut face față numărului mare de turci și tătari care-i înconjurau din trei părți, iar Elisabeta și familia sa au fost luați prizonieri în timpul nopții. A doua zi, aflată captivă într-o căruță și văzându-i pe boierii săi fideli aliniați la marginea drumului le-a strigat: „-Boieri, boieri, rușinatu-m-au păgânul!” și, poruncind căruțașului să oprească, a cerut o foarfecă și și-a tăiat părul și i-a poruncit unuia dintre boieri să-l așeze la Mânăstirea Sucevița pe lespedea mormântului soțului ei, Ieremia Movilă. Părul ei castaniu se găsește și astăzi într-o cutie de argint în formă de măr, atârnată de bolta bisericii.
Elisabeta a fost dusă la Istanbul, forțată să se convertească la islam și și-a găsit sfârșitul în haremul Sultanului, cândva după anul 1620.
Detalii pe www.bucatarescu.ro. Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu„Doamnele fascinante de alte nații din istoria sentimentală a principilor români” din colecția „Iubiri și Intrigi la Palat” editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărțidin colecție disponibile pe www.eintegral.ro.
Ecaterina Salvaresso – o italiancă grecizată instaurează dinastia care va conduce Țările Române o jumătate de veac, împlinind pieziș visul lui Mihai Viteazul!
Doamna Ecaterina Salvaresso a fost soţia lui Alexandru al II-lea Mircea, domnul Ţării Româneşti, şi regenta fiului său Mihnea Turcitul (1577 – 1583; 1585 – 1591).
L-a cunoscut pe Alexandru al II-lea în timpul pribegiei acestuia la Constantinopole și s-au căsătorit în 1558, la Pera. Ecaterina Salvaresso era de origine italiană și provenea dintr-o familie catolică. Atunci când soțul său a fost înscăunat Domn, a fost nevoită, ca Doamnă a Țării Românești, să treacă la ortodoxism.
.Născută în familia unor italieni grecizaţi, Salvaressi, cu oarecare influenţă pe lângă curtea otomană, s-a căsătorit cu Prinţul Alexandru, fiul lui Mircea al III-lea, cel mai probabil la începutul lui 1565, primul lor copil, Mihnea, născându-se pe 26 octombrie 1565. Mihnea a fost asociat de către tatăl său la domnie, în 1574, iar după moartea acestuia, survenită în noaptea 27/28 septembrie 1577, îi urmează la tron. Când fiul ei, Mihnea al II-lea, încă minor, a fost înscăunat Domn în Țara Românească de către Sultanul Murat al III-lea, ea a condus țara, în calitate de regentă, timp de șapte ani (între 1577-1583). Era o perioadă grea, plină de intrigi și pretendenți la tron, țara aflându-se sub suzeranitate otomană și domnitorii fiind la bunul plac al Porții Otomane. În primii ani de domnie, fiind doar un copil de 12 ani, țara a fost condusă efectiv sub tutela mamei sale, care, cu acordul scris – firmanul – curții otomane, se intitula „Doamna Ecaterina a toată Ungrovlahia”. (Practic, este prima Regină oficială din Principatele Dunărene!)
Detalii pe www.bucatarescu.ro. Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu„Doamnele fascinante de alte nații din istoria sentimentală a principilor români” din colecția „Iubiri și Intrigi la Palat” editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărțidin colecție disponibile pe www.eintegral.ro.
