Editorial de Claudiu Săftoiu. Scala îngrijorărilor europene: de la Brexit, la Statele Unite ale Europei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În plină dispută simbolică asupra orașului-legendă Ierusalim, din Israel – generată de Donald Trump, din rațiuni pur electorale -, în Europa apar semne ale unui viitor european la fel de disputat. Premierul Marii Britanii, Theresa May, a ajuns la un compromis semnificativ cu UE, privind costurile și consecințele Brexit-ului pentru britanicii din Europa și pentru europenii din insulă, în timp ce marele perdant al alegerilor germane, europeanul de talent Martin Shulz, propune crearea Statelor Unite ale Europei, de acum, în 7-8 ani. ”Cine nu-i gata, îl iau cu lopata!”, pare a zice Shulz. Deși la prima vedere România și românii nu par a avea vreo legătură cu aceste evenimente, de fapt, acestea li se adresează direct.Brexit și nu prea: românii cu acte în regulă pot sta și munci liniștiți în AngliaCei 230 000 de români care lucrează în Marea Britanie, reprezintă a treia națiune ca naționalitate, după Polonia și Irlanda de Nord. După eventualul Brexit – fiindcă nimic nu e sigur, până după rezultatul celui de-al doilea posibil referendum cerut de peste jumătate dintre britanici, cu privire la ieșirea din UE – românii cu acte în regulă vor beneficia de toate drepturile de dinainte, și vor fi apărați la egalitate cu britanicii, în tribunalele țării. Britanicii sunt de acord să plătească factura divorțului de UE - în valoare de 50 de miliarde de euro – adică să își țină angajamentele de contribuție la UE, până în 2020. Statele europene au fost de acord să continue jocul halucinant al Marii Britanii, care trăiește un coșmar identitar de proporții colosale: este sau nu este o forță europeană și planetară, capabilă să modeleze viitorul lumii? Theresa May a cedat la principalele puncte aflate în suspans: viitoarele relații comerciale cu comunitarii europeni, și la cele de securitate. Astfel, frontiera cu Irlanda de Nord ”nu va fi una dură”, lăsând locul unei ”ambiguități constructive”, menite să nu ruineze eforturile de coabitare, după zeci de ani de conflicte sângeroase traumatice. Drepturile cetățenilor UE, granița cu Irlanda și „”nota de plată” au fost compromisurile ne-compromițătoare pe care premierul britanic le-a înaintat europenilor. Cum poate rata azimutul european poporul britanic Prin anvergura compromisului britanic, Brexit-ul începe să devină mai mult o despărțire cu regret, decât un divorț ireconciliabil. Nici nu poate fi altfel. Victime ale unui discurs politicianist, populist, naționalist, și retrograd, britanicii s-au trezit că își dau foc la mașina proprie, în timp ce rulează cu viteză pe autostradă. Așa poate fi descris referendumul din 23 iunie 2016, pe tema ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Lecția amară a ignoranței electorale costă scump una dintre cele mai avansate țări de pe planetă. Comisia Europeană va recomanda Consiliului European, pe 15 decembrie, închiderea primei etape de negociere, potrivit Articolului 50, referitor la Brexit. Discuțiile privind desprinderea de UE pot avansa spre următoarea fază, să afecteze soarta românilor deja instalați în Marea Britanie. Propunerea socialistă a unei federații de state europene pune Germania pe jarTot despre viitorul UE și al românilor este vorba și în Germania, unde Angela Merkel încasează pumni, după ce meciul alegerilor a dat-o câștigătoare fără drept de apel. Incapabil să asigure formarea noului guvern și stabilitatea politică internă, cancelarul german este nevoit să refuze propunerea de alianță a liderului social-democraţilor din Germania, Martin Schulz, care cerut, în premieră, crearea „Statelor Unite ale Europei”, până în 2025. Adică o formulă federativă de state, cu un pilotaj jurisdicțional, financiar și de securitate unic, de la centrul Europei. Propunerea a venit la pachet cu condiționarea intrării la guvernare alături de creștini-democrații lui Merkel, pentru a bloca accederea la putere a AfD, ”Alternativa pentru Germania” - grupare politică ultra-naționalistă. Oricât de tentantă ar putea fi oferta, care avantajează exclusiv țările mari și bogate, statele fondatoare UE, Angela Merkel nu poate gira acest parcurs, de dragul unei alianțe SPD-CDU, între social-democrații și creștin-democrații germani. Merkel plătește post-factum politica de inserție a imigranților musulmani în Occident, care a dus AfD la un procent de 13,5%, la alegerile din luna septembrie a acestui an.România, vulnerabilă într-o formulă a Statelor Unite ale EuropeiPentru moment, Merkel se opune propunerii fostului președinte al Comisiei Europe, socialistul Martin Shulz. Vom vedea pentru câtă vreme. Cancelarul are de ales între două rele: o guvernare cu extremiștii anti-europeni din AfD, de orientare agresiv neo-nazistă sau cu SPD, care amanetează viitorul european unui proiect aventuros, riscant și cu accente exclusiviste inacceptabile. Un eventual club al statelor europene unite ar prinde România total nepregătită. Cu o monedă slabă și o economie care evoluează spasmodic, cu un mediu de afaceri supus schimbărilor permanente, și o guvernare de stânga care amenință fundamentul statului de drept și independența justiției, țara este vulnerabilă și e departe de a se califica în elita statelor cu tradiție occidentală. La doar 10 ani de la accederea în UE, România este încă un copil care trebuie ținut de mână, când traversează străzile marii și complexei Uniuni Europene.
Claudiu Săftoiu (autorul este doctorand în informații și securitate națională la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”. A fost Președinte-Director General al Televiziunii Române (2012 – 2013). A fost Director al Serviciului de Informații Externe (2006-2007). A fost consilier prezidențial (2004-2006). A publicat numeroase materiale de presă (interviuri, comentarii, analize politice și sociale, ca redactor șef-adjunct la ”Evenimentul Zilei” (1995-1998), ”Privirea” (1999-2000), ”Oameni în top” (2000-2003). A lucrat la PRO-FM, Radio Total (1991-1994). A fost trainer de presă la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și la Fundația pentru Pluralism (FpP), în perioada 2000-2004) și consultant politic în mediul privat. Este autor al primului manual de jurnalism politic din România: ”Jurnalismul politic – manipularea politicienilor prin mass-media, manipularea mass-media de către politicieni” (Editura Trei, 2003).
Citește și:
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Plumbul din stiloul lui Trump, deasupra Ierusalimului
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Drum lin la Ceruri, bunul nostru Rege!
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Asediu total al PSD-ALDE împotriva economiei de piață și a statului de drept
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Bani, averi colosale și influență – paradisurile fiscale care batjocoresc planeta
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Atentat terorist în America: de la Loteria Vizelor, la ”Loteria Viselor”?
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Pierdut senator PSD, între rezistența anticomunistă din munți și ”banditismul” românesc interbelic
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Scoate CSM castanele fierbinți în locul lui Tudorel Toader? Capul lui Kovesi atârnă și de ”avizul consultativ” suprem
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Secretele asasinării lui JFK, nedescifrate nici de Donald Trump
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Pentru guvernarea PSD-ALDE, lungul sezon al judecății sindicale a început
- Editorial de Claudiu Săftoiu. TAROM – destinația unui eșec administrat politic
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Să ne revenim: Liviu Dragnea, primul președinte ”ne-premier” al PSD, conduce totuși guvernul României
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Sub privirile aliaților NATO, România își umflă pieptul în fața Rusiei
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Dragnea, politica și ciomăgarii
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Precedentul catalan în România: cine va opri referendumul autonomist al radicalilor maghiari din Transilvania?
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Înarmarea în ritm alert a României – episodul mult așteptat, necesar și obligatoriu
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Pescuit extrem la răpitor: scapă lacul Belina din fălcile abuzatorilor în serviciu?
