Cine sunt oamenii de la coada Sfintei Parascheva și ce îi aduce la Iași: „Avem nevoie să nu ne purtăm singuri poverile”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ce îi aduce la Iași pe oamenii dispuși să aștepte ore întregi pentru câteva clipe la racla Sfintei Parascheva? Sănătatea, grijile pentru familie și speranța unui ajutor constituie doar o parte din motive.
Cuprins:
Profilul pelerinului, așa cum se conturează din explicații sociologice și din observațiile preoților, cuprinde și recunoștință, tradiție transmisă între generații sau nevoia de a fi alături de ceilalți.
Credința ocupă un loc diferit în viața fiecărui pelerin, iar motivele pentru care oamenii pornesc spre Iași se pot suprapune, explică Alexandru Apostol, conferențiar la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, în cadrul Departamentului de sociologie. „Ar fi greșit să pornim de la premisa că toți cei prezenți sunt caracterizați de același nivel de religiozitate sau că participă din motive exclusiv religioase”, spune acesta.
Diversitatea pelerinilor este și prima observație a preotului Lucian Apopei, directorul de comunicare al Arhiepiscopiei Iașilor: la pelerinaj ajung copii, tineri și vârstnici, din medii sociale și profesionale diferite, atât din țară, cât și din străinătate. „E clar că pelerinajul nu aparține unei singure categorii sociale și nici unei singure generații, neam sau etnie”, a subliniat preotul.
De ce vin pelerinii la Iași
Aproape 200.000 de oameni au ajuns la Iași în octombrie 2026 în zilele premergătoare hramului, respectiv între 8 și 13 octombrie. Autoritățile locale s-au confruntat cu peste 1.000 de cazuri medicale, iar zeci de persoane au fost transportate la spital. Până în după-amiaza de marți, 13 octombrie, cel mai mult s-a stat la coadă în jur de 17 ore, conform datelor centralizate de Arhiepiscopia Iașilor și de Jandarmeria Română. Momentul de vârf a fost weekendul trecut, atunci când coada s-a întins pe o lungime de 5 kilometri.
Pelerinajul este, conform lui Alexandru Apostol, „manifestarea firească a vieții religioase, ocazie cu care un participant poate să-și întărească relația cu sacrul și să-și reafirme credința”. În același timp, alți pelerini ajung la Sf. Parascheva în contextul unei perioade dificile din viață, marcați de o problemă de sănătate sau de familie. Apostol consideră că pelerinajul poate oferi alinare și sprijin sufletesc în fața incertitudinii, dar există și oameni care revin cu recunoștință.
Astfel de motivații se regăsesc și în răspunsurile pelerinilor. „Pentru sănătate și liniște sufletească. Ar însemna să mă laud să spun de când vin aici”, declară un bărbat din Dâmbovița. Pentru un credincios din Bacău, preocuparea actuală este sănătatea nepotului, el arătându-și convingerea că rugăciunile din trecut i-au fost ascultate. „Sănătate, familie și spor în casă. Am un nepoțel de 10 luni, în primul rând pentru el am venit, pentru sănătatea lui. Am mai fost și în trecut, m-a ajutat Sfânta, corect, Sfânta face minuni”, afirmă bărbatul.
Din întâlnirile pe care le-a avut cu pelerinii, preotul Lucian Apopei spune că a remarcat deseori faptul că participarea este în semn de recunoștință. „Ei vin cu motivații diferite: unii să ceară ajutor, să-și găsească liniștea, să păstreze o tradiție de familie, dar tind să cred că cei mai mulţi vin la pelerinaj ca să mulțumească. Cândva, în viaţa lor, Sfânta i-a ajutat”, consideră preotul.
Rugăciunea unui licean: să intre la facultate
Printre pelerinii veniți la Iași se numără și tineri, iar motivele pentru care aceștia ajung la în fața moaștelor considerate făcătoare de minuni sunt în concordanță cu etapa vieții în care se află. De exemplu, un elev din clasa a X-a, din București, spune că se roagă pentru învățătură și cu speranța că, la absolvirea liceului, va fi admis la Facultatea de Istorie sau la Litere.
„În fiecare seară mă rog, zic Tatăl Nostru și Crezul, dar, de la un timp, nu mai merg atât de des la biserică deoarece sunt foarte ocupat cu studiile și nu mai am atât de mult răgaz”, a completat adolescentul.
În context, sociologul intervievat de Libertatea spune că este greșit să se pornească de la premisa că toți pelerinii sunt caracterizați de același nivel de religiozitate sau că participă din motive exclusiv religioase. „Dimpotrivă, cercetările despre pelerinaje arată că asemenea evenimente pot reuni persoane cu grade diferite de religiozitate și cu motivații multiple, care se și pot suprapune”, adaugă Apostol.
„Sper să mă ajute Sfânta, vin, spre rușinea mea, pentru prima dată, cu toate că am făcut facultatea aici, am terminat-o în '84, nu am fost niciodată la Sfânta Parascheva”, declară, la rândul ei, o femeie stabilită în Capitală.
În discuția cu Libertatea, preotul Apopei a făcut referire și la persoanele care ajung pentru prima dată la evenimentul religios. „Uneori, se întâmplă într-un moment dificil al vieții, la îndemnul cuiva apropiat sau efectiv din dorința de a trăi această experiență. Şi observăm că cei mai mulţi, după ce au participat pentru prima dată la pelerinaj, revin aici. Înseamnă că acolo, undeva, în sufletul acelei persoane, harul Bunului Dumnezeu a lucrat profund”, potrivit preotului.
Cine sunt „vizitatorii curioși” care ajung la Iași
Sociologul Apostol a invocat o categorie aparte a pelerinilor, cea a „vizitatorilor curioși”. „Ei nu se identifică neapărat cu practicile religioase ale pelerinilor, dar vin pentru a observa amploarea evenimentului și pentru a înțelege ce anume atrage atât de mulți oameni. Pentru aceștia, pelerinajul depășește cadrul strict spiritual și devine un fenomen social și cultural impresionant. Unii rămân simpli observatori, în vreme ce alții pot ajunge să participe la anumite practici religioase, chiar dacă nu aceasta a fost intenția inițială”, conform sociologului.
În context, el îi amintește și pe participanții în cazul cărora experiența comunitară are o importanță deosebită. „Aceștia vin împreună cu familia, prietenii sau grupuri organizate, iar participarea la pelerinaj dobândește o dimensiune socială mai pronunțată. Ei găsesc sens în rugăciunea colectivă, în interacțiunile cu ceilalți și în solidaritatea care se poate naște între persoane necunoscute”, spune Apostol.
Sociologul invocă conceptul de communitas pentru a descrie această formă de apropiere și solidaritate temporară, care se construiește între oameni ce împărtășesc experiențe similare.
La rândul lui, preotul Apopei a punctat că oameni care nu s-au cunoscut niciodată stau împreună la coada pentru raclă și își împart „nu doar răbdarea, ci și o vorbă bună, un sfat, un pachețel de mâncare sau o umbrelă”. „Nu venim întotdeauna la Sfânta Parascheva pentru că ne este sau nu ne este bine, ci adesea tocmai pentru că avem nevoie să nu ne purtăm singuri poverile”, a adăugat preotul.
O tradiție care se transmite în familie
Revenirea anuală poate transforma pelerinajul într-un reper al vieții personale și de familie, conform lui Alexandru Apostol. „Aceștia au venit în trecut alături de părinți, bunici, rude sau prieteni și continuă să participe periodic. În asemenea situații, pelerinajul este o modalitate de păstrare a legăturii cu trecutul și cu valorile transmise între generații”, potrivit sociologului.
Preotul Apopei spune, de asemenea, că întâlnește familii venite împreună, iar uneori sunt formate din trei generații. „Bunicii au venit cu părinții lor, apoi și-au adus copiii, iar astăzi vin împreună cu nepoții. Se transmite din generaţie în generaţie. Astfel, Sfânta ajunge să fie prezentă nu doar în calendarul de pe perete, ci și în calendarul sufletesc al unei familii. Sunt întâlniri care se repetă an de an și care dau continuitate unei identități spirituale”, subliniază preotul.
O altă categorie de pelerini, nominalizată de sociolog, este cea a persoanelor care îmbină experiența religioasă cu dorința de a călători, de a descoperi istoria locului, tradițiile și atmosfera evenimentului. „Aceștia sunt atrași atât de dimensiunea spirituală, cât și de cea culturală și socială a pelerinajului”, conform lui Apostol.
Astfel, spune sociologul, pot fi identificate mai multe profiluri de pelerini, dar fără ca acestea să fie încadrate în categorii rigide, care să fie într-o relație de excludere reciprocă.
În același sens, preotul Apopei spune că, în lipsa unui studiu reprezentativ, creionarea unui profil riguros al pelerinului este dificilă, în condițiile în care nu pot fi formulate concluzii în baza unor statistici clare.
„Cred că, pentru a înțelege profilul pelerinului, paradoxal, trebuie să privim dincolo de statistică, dincolo de vârstă, profesie sau proveniență. Fiecare vine cu bucuriile sau cu poverile lui. Vine cu un copil pentru care se roagă, cu un om bolnav acasă, cu o căsnicie care trece printr-un impas, cu o pierdere, cu o neliniște, cu o mulțumire sau cu o rugăciune pe care poate nu a mai spus-o nimănui. Vine, dacă vreţi, cu o problemă și pleacă, uneori, eventual fără ca problema să se fi schimbat la modul cum se aşteaptă, dar cu inima schimbată. Ceea ce, credeţi-mă, nu e puţin lucru. Şi aş puncta aici faptul că pelerinul vine la o întâlnire cu Dumnezeu şi cu Sfânta, dar, într-un fel, se întâlneşte cu propriul suflet”, a conchis Apopei.
Urmărește, de luni până duminică, de la ora 18:00, Focus la Prima TV
