6 motive pentru care ordinul Ministerului Educației legat de predarea online este „o amăgire“. Ce cred elevii, părinții, profesorii și directorii de școli
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Lipsa accesului la internet și calculatoare în rândul elevilor și cadrele didactice nepregătite sunt printre motivele pentru care ordinul emis miercuri de Ministerul Educației, pentru predarea online, nu va putea fi aplicat, după cum au explicat principalii actori din educație pentru Libertatea.
Cuprins:
- 1. Predarea online va produce discriminare
- 2. Orele remediale se fac numai pe hârtie
- 3. Nu toți profesorii știu să predea online
- 4. Pasează responsabilitatea Ministerului și a inspectoratelor către părinți
- 5. Programul prin care părinții pot cumpăra calculatoare este inaccesibil
- 6. O școală nu poate să ajungă la toți copiii prin mediul online
În contextul în care 64% dintre elevi duc lipsa unui calculator, tabletă sau telefon și au acces limitat la Internet, predarea online este imposibil să ajungă în toate casele din România.
Așadar, ordinul emis miercuri de Ministerul Educației pentru reglementarea învățământului online rămâne o proiecție pentru viitor, după cum au explicat reprezentanții elevilor, părinților, precum și o profesoară, respectiv o directoare de școală.
În continuare, șase motive pentru care ceea ce propune Ministerul Educației este nerealizabil, cel puțin în condițiile actuale.
1. Predarea online va produce discriminare
„Elevii nu pot fi obligați să participe la orele online, având în vedere că zeci de mii n-au acces la dispozitive sau la Internet. Acel ordin a fost făcut doar ca să fie“, spune Antonia Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor (CNE).
<strong>„Școala online rămâne un mit“, adaugă președintele CNE, reclamând că în urma ultimei rectificări bugetare, școlile n-au primit „niciun leu“, deci n-au pe ce bază materială să dezvolte învățământul online.</strong><br>
Nu în ultimul rând, Antonia Pup subliniază că predarea online va produce o discriminare între elevii care au acces la dispozitive și Internet și cei care n-au. „Elevii care nu dispun de resursele necesare pentru învățarea online vor rămâne în urmă cu programa. Este foarte puțin probabil ca decalajele să fie recuperate prin măsuri remediale.“
2. Orele remediale se fac numai pe hârtie
La rândul său, Cristina Tunegaru, profesoară de Limba Română, spune că orele remediale se realizează pe hârtie, nu și în practică. „În primul rând, pentru că sunt dificil de realizat și apoi pentru că nu sunt plătite. Cei mai afectați vor fi copiii din familiile vulnerabile, cei care nu au părinți interesați de școală sau care nu au resurse să lupte pentru educația copilului.“
3. Nu toți profesorii știu să predea online
„Nu toți profesorii știu sa predea online. N-au fost învățați să folosească platforme de învățare. Iar acum se găsesc obligați peste noapte să țină lecții altfel decât au fost învățați, cu alte metode, alt sistem de lucru.“
Cristina Tunegaru, profesoară de Limba Română:
Predarea online nu poate înlocui niciodată interacțiunea reală, mai spune cadrul didactic. „Să crezi ca poți face educație de calitate de la distanță e o amăgire si o greșeală.“
4. Pasează responsabilitatea Ministerului și a inspectoratelor către părinți
„Acest ordin mi se pare un mod de a pasa responsabilitatea dinspre Minister și inspectoratele școlare către părinți. Este o abordare neînțeleaptă și care nu ține cont de realitățile familiilor sau ale profesorilor“, mai afirmă profesoara Tunegaru.
De aceeași părere este și Corina Atanasiu, președintele Federației părinților și aparținătorilor legali din România (FePAL):
Ordinul lovește tot în părintele sărac care nu o să poată asigura copilului său accesul la predarea online. Mai mult, poate acel părinte nici nu poate să-l supravegheze pentru că merge la muncă sau poate nu știe.
Corina Atanasiu, președintele FePAL:
5. Programul prin care părinții pot cumpăra calculatoare este inaccesibil
Corina Atanasiu explică că singurul program destinat părinților săraci pentru a beneficia de fonduri, 200 de euro, ca să le cumpere calculatoare copiilor este inaccesibil.
„Legea 269/2004 care prevede posibilitatea achiziționării de calculatoare de către părinți a fost un fiasco anul acesta. Ca familie te încadrezi numai dacă fiecare membru are un venit sub 250 de lei“, explică reprezentanta părinților.
O familie care trăiește dintr-un salariu minim brut pe economie, iar acum sunt zeci de mii de cazuri, nu poate beneficia de cei 200 de euro decât de la al șaptelea copil în sus.
Corina Atanasiu, președintele Federației părinților și aparținătorilor legali din România:
În plus, subliniază președintele FePAL, o familie poate beneficia doar de un singur calculator. „E o grozăvie. Pui părintele să aleagă cărui copil îi asigură accesul la educație, ceea ce este profund neetic și inuman. Orele de multe ori se suprapun“, încheie Atanasiu.
6. O școală nu poate să ajungă la toți copiii prin mediul online
Elena Covrig, directoarea Școlii Gimnaziale Bucșoaia din orașul Frasin, județul Suceava, spune că va fi dificil ca educația online să ajungă la toți elevii. „Eu sunt și profesoară. La o clasă de 18 copii, am reușit să comunic constant numai cu 10 elevi. Unii n-au telefoane sau calculatoare, alții locuiesc într-o zonă mai izolată, unde semnalul la internet este slab“, explică aceasta.
Pe de altă parte, managerul școlii spune că era nevoie de un ordin care să reglementeze educația online. „Este bine că a apărut pentru că ne dă o direcție și se aliniază cu ce a făcut școala noastră până acum și altele cu care am fost în legătură. Este un document necesar, dar perfectibil.“
