Cuprins:
Un baraj gigantic, o amenințare iminentă pentru milioane de oameni
Conform experților, barajul propus va traversa unul dintre cele mai adânci canioane din lume, Yarlung Tsangpo, o zonă aflată la confluența plăcilor tectonice indiene și eurasiatice, ceea ce face regiunea extrem de vulnerabilă la cutremure, alunecări de teren și inundații.
Cu toate că proiectul este considerat o realizare tehnologică impresionantă, riscurile pentru cei aflați în aval sunt semnificative, în special pentru India și Bangladesh, unde râul Yarlung Tsangpo își continuă cursul sub numele de Brahmaputra.
Barajul, care înseamnă o investiție de peste 137 miliarde de dolari și care ar fi cel mai mare proiect de infrastructură de pe planetă, va fi construit într-una dintre cele mai ploioase zone din China continentală. Se estimează că acesta va genera anual aproape 300 de miliarde kWh.
Efecte asupra agriculturii și ecosistemelor fragile
Barajul va reține o cantitate considerabilă de sedimente care acum ajung în zonele din aval, esențiale pentru agricultură și pentru menținerea unui echilibru ecologic. De-a lungul timpului, sedimentul acumulat în apă ajută la fertilizarea terenurilor, însă cu barajul în funcțiune, această fertilitate riscă să dispară, punând în pericol securitatea alimentară într-o regiune dens populată, cum este sudul Asiei.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_27fb720bd5c50bdd0ac5599a1d12b06a.webp)
În plus, ecosisteme fragile, precum pădurea de mangrove Sundarbans, aflată pe litoralul Bangladesh-ului și al Indiei, sunt, de asemenea, vulnerabile la schimbările de flux ale apei și sedimentelor, riscând să accelereze eroziunea coastelor și să amplifice efectele creșterii nivelului mării.
Nu există tratate internaționale care să reglementeze distribuția apei
Un alt punct sensibil este absența unui tratat internațional care să reglementeze împărțirea apei râului Brahmaputra între China, India și Bangladesh. Deși râurile transfrontaliere sunt reglementate de diverse convenții internaționale (precum în cazul râului Dunărea), Brahmaputra nu beneficiază de astfel de acorduri, ceea ce face gestionarea resurselor de apă extrem de complicată.
Lipsa unui acord clar între cele trei țări ridică întrebări importante cu privire la dreptul de utilizare a apei și responsabilitățile fiecărei părți.
Impactul schimbărilor climatice și al gestionării defectuoase
În contextul globalizării și al schimbărilor climatice, regiunile care depind de râuri precum Brahmaputra se confruntă cu noi provocări. În urma topirii ghețarilor și a modificării tiparelor de precipitații, aceste zone suferă din ce în ce mai mult de fluctuații mari ale debitului de apă, provocând atât secete severe, cât și inundații devastatoare.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_99b7781eb0c6474784bf72bde78b1ee2.jpg)
Aceste fenomene extreme afectează milioane de oameni și pun în pericol infrastructura deja vulnerabilă. Din păcate, cercetările din regiunile din sudul Asiei sunt adesea insuficiente, iar problemele locale rămân nerezolvate, lăsând aceste zone expuse riscurilor viitoare.
Oamenii riscă să își piardă locuințele și mijloacele de supraviețuire
Fermierii din India și Bangladesh sunt deja îngrijorați de posibilele efecte ale acestui baraj asupra recoltei lor. În special, Bangladesh, o țară deja expusă la efectele schimbărilor climatice și riscurilor legate de inundații, ar putea suferi enorm de pe urma unei gestionări defectuoase a râului Brahmaputra.
De asemenea, impactul asupra comunităților locale din Tibet, dar și din regiunile din aval, nu trebuie subestimat, întrucât milioane de oameni riscă să își piardă locuințele și mijloacele de trai.
Specialiștii sunt de părere că este esențială o mai bună înțelegere a impactului acestor construcții asupra mediului, a populațiilor din aval și a riscului unor tragedii de proporții. De asemenea, un acord între China, India și Bangladesh ar putea asigura o gestionare corectă și echitabilă a apei și ar contribui la prevenirea conflictelor între țările din regiune.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_373968849878e5e8fa02c446637165d8.webp)
Barajul, de trei ori mai mare decât cel mai mare baraj de pe planetă
Cele mai mari hidrocentrale din lume sunt impresionante atât prin dimensiunile lor, cât și prin capacitatea de a genera energie regenerabilă la scară largă.
Cea mai mare dintre ele este Three Gorges, tot din China, cu o putere instalată de 22,5 GW, care produce o cantitate uriașă de energie electrică. Pe locul al doilea se află Itaipú, aflat pe râul Paraná, la granița între Brazilia și Paraguay, cu o capacitate de 14 GW. Xiluodu, situat tot în China, urmează cu 13,86 GW, fiind un proiect esențial pentru regiunile sud-vestice ale țării.
În Venezuela, Guri generează 10,2 GW, alimentând o mare parte din rețeaua electrică națională, iar în Brazilia, Belo Monte, cu o capacitate de 11,2 GW, joacă un rol crucial în furnizarea de energie, în ciuda controversei legate de impactul asupra mediului. Aceste hidrocentrale sunt esențiale pentru producția de energie regenerabilă, având un impact major asupra economiilor și mediilor lor.
Urmărește în fiecare zi seria de materiale dedicate finalei prezidențiale – „Nicușor Dan vs George Simion”!
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d0ef0a283cc1be265c01c6c57a895fd3.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_bfb3b8675ac401fa9b627f2a66817c94.png)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_70e3a1bd7af3260b7b7c0edce540985b.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_504ee18886cbbd6c02ec6c5c54a67344.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_3b2ddd42d866d833a6e31317846d6641.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_8f8c50ea25e8c9eac933355e7d3ac51a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_a354d7d0f12eec18bf8f18648f0bc7c3.jpg)