Elena Lasconi vs Călin Georgescu. Miza alegerilor, explicată de 4 experți: „Doi oameni cu viziuni extraordinar de diferite pentru destinul României”

Un vot precum un referendum

Elena Lasconi și Călin Georgescu sunt cei doi candidați care se confruntă în turul al doilea, iar fiecare prezintă o viziune diferită. Unul reprezintă progresismul, calea europeană, iar celălalt – apropierea de Rusia și conservatorismul.

„Sunt doi oameni cu viziuni extraordinar de diferite pentru destinul României în plan european, economic, internațional. Este un scrutin foarte, foarte important. Până acum am avut alegeri prezidențiale care erau mult mai simple: cine să ocupe cea mai înaltă funcție în stat. Acum, planul e mai vast, mai serios, este un scrutin mai important decât cele pe care le-am avut în ultimii 20 de ani”, a declarat sociologul Barbu Mateescu pentru Libertatea.

Asta pentru că fiecare dintre cei doi prezintă alte valori, iar de aici vine ideea de privi aceste alegeri ca pe un referendum. Deja nu mai e vorba de cât de pregătiți sunt candidații, ci de viitoarea orientare a României.

Recomandări

Românca de pe malul Mării Adriatice care face torturi cu scufundarea Titanicului

„În turul doi, când ai candidați cu puncte de vedere foarte diferite, poți privi alegerile ca pe un referendum, în sensul în care transmit un semnal puternic prin direcția pe care o ia țara. Chiar dacă, da, ambii candidați își vor modera pozițiile, ei rămân asociați și cu mesajele lor inițiale”, subliniază Robert Santa, cercetător șef Rethink, pentru Libertatea.

În plus, vorbim de o altă premieră, aproape 60% din români vor trebui să aleagă alt candidat.

„Niciodată nu am mai avut o situație în care majoritatea votanților trebuie să aleagă între doi candidați pe care nu i-au votat. Și aici vorbim de această componentă de referendum. Pentru cei mai mulți nu e vorba de a-și relua decizia din turul 1, trebuie să aleagă din nou de la zero”, adaugă sociologul Barbu Mateescu.

Campanii diferite, dar cu un punct comun: mesajele religioase

Campaniile electorale sunt diferite în cele două tururi. Dacă în tur I încerci să „definești o bază și faci mesaje targetate”, în turul II „targetezi o bună parte din populația țării pentru a câștiga alegerile”. 

De aceea, „vei vedea candidați, care sunt în zona mai extremă, moderându-și mesajele pentru turul 2”. Este exact ceea ce a făcut Călin Georgescu, nuanțându-și declarațiile referitoare la NATO sau aprecierile față de Vladimir Putin.

Recomandări

Militarii care devin atacatori: Unde greșește SUA în sprijinirea veteranilor care comit atentate

Pe de altă parte, Elena Lasconi are unele mesaje religioase, care „au rolul de a contracara mesajele care o acuză de un progresism foarte radical”. 

„Practic, amândoi încearcă să meargă spre centru, ei consideră că le-ar maximiza felia de electorat. Evident, când faci asta, există riscul de a-ți aliena o parte din bază inițială”, explică Robert Santa.

Totuși, într-o societate normală, religia nu ar avea ce căuta în campania electorală în 2024.

„Apelul la religie, la credință și la spiritualitate este o parte comună din partea oricărui candidat, din oricare alegeri, de peste tot în lume. Jocul în zona religioasă, într-o țară eminamente creștină este unul cât se poate de important. Aducerea lui Dumnezeu și a religiei în zona politică nu este în regulă în nicio situație. Însă necesitatea, practica și nevoia, obligă candidații să facă asta. Elena Lasconi este autentică în comunicarea ei religioasă. Despre Călin Georgescu este deja documentat că are un mix de credințe destul de exotic, iar în funcție de context se adaptează oportunist”, punctează Dragoș Stanca, inițiator al Ethical Media Alliance, pentru Libertatea. 

Recomandări

Ce rol vor avea aleșii traseiști în 2025. Provocările partidelor pentru noul an ANALIZĂ

Însă în clipa de față, „pentru electoratul care este ateu sau agnostic există o prioritate mult mai mare decât care candidat este mai mult sau mai puțin creștin, și anume: care candidat este prieten al Rusiei și care dorește un drum european pentru România în continuare”, evidențiază Barbu Mateescu.

O societate divizată de algoritmi

Încă de acum două săptămâni, când Călin Georgescu a obținut aproape 23% din voturi, am observat că mulți dintre noi trăiesc în niște „bule informaționale”. 

Acesta este efectul social media și al felului în care algoritmii ne „polarizează”. Motivul? Social media nu a fost construită ca „un instrument pentru informare corectă, dimpotrivă, ci ca să genereze vânzări”, subliniază Dragoș Stanca.

Expertul în social media susține că „perioada aceasta este o dovadă clară a faptului că democrația este fragilă”.

Algoritmizarea consumului de informație favorizează polarizarea, încurajând radicalizarea discursului pentru a atrage atenția și a satisface cerințele algoritmilor. Acest fenomen conduce la dezinformare, bule informaționale și fragmentarea societății afectând încrederea între oameni și în instituții, potrivit acestuia.

„Polarizarea aceasta este totală nesănătoasă, informația din social media nu înseamnă o mai bună informare, din contră, înseamnă dezinformare”, a mai spus expertul. 

Astfel, societatea profund divizată respectă „principiile algoritmice”.

„Într-o societate dezinformată, algoritmizată, cu bule informaționale, unde adevărul este rar și ficțiunea și conspirațiile sunt foarte des întâlnite, cu încrederea fragmentată, cu izolarea și lipsa de dialog nu prevăd un viitor deloc strălucit societății noastre.. (…) Pentru a avea o societate care nu votează aiurea, e nevoie să rediscutăm regulile de bun simț, care presupun informarea din surse multiple și expunere la opinii multiple. Social media e conceput să genereze vânzări. Dacă înlocuim produsele cu politicienii și ideologiile, iată unde ajungem…”, arată Dragoș Stanca.

Dar s-ar putea ca „divizarea să nu fie atât de puternică precum pare”.

„Ce vedem în spațiul public, inclusiv Tik Tok și Facebook, sunt oamenii care au părerile foarte clar formate. Vorbim de o suprareprezentare a fanilor sau a oponenților. Foarte mulți oameni încă își formează o opinie, pentru că află foarte multe lucruri în aceste zile”, argumentează sociologul Barbu Mateescu.

Emoție, nu planuri concrete

Tocmai asta ne aduce la principala caracteristică a acestei campanii: emoția.

„Aspectul cel mai dezamăgitor, cel mai problematic al acestor alegeri este că ele au ajuns într-un spectru emoțional și ușor derizoriu”, evidențiază Robert Santa, politolog.

De aceea și votul oamenilor a fost „preponderent emoțional”, a subliniat psihologul Mihai Copăceanu pentru Libertatea.

„Discursurile candidaților fac apel în primul rând la emoții, la mesaje și cuvinte puternice, care te mișcă emoțional, fie pozitiv, fie negativ, cu rezultatul bipolar: „îmi place, îl admir, pe candidatul X”, fie invers „nu sunt de acord cu Y, îl detest”, spune psihologul.

Asta și pentru că nu avem „o istorie a dezbaterilor”.

Psihologul Mihai Copăceanu evidențiază impactul negativ al urii, dezbinării și dezinformării în politică și societate. Campaniile electorale se concentrează pe atacuri personale și întrebări-capcană, ignorând dezbaterea programelor, viziunilor sau ideologiilor politice.

„Drept consecință și votul alegătorului este în funcție de ceea ce a văzut: ură și dezbinare, critică și atac. Din păcate, nu avem parte de un vot rațional, ci de unul eminamente emoțional, cu consecințe pentru stabilitatea politică, economică și socială a țării”, adaugă psihologul.

Lipsa educației politice a politicienilor și votul emoțional al alegătorilor, influențat de informații false, duc la alegeri nefundamentate și la decizii cu consecințe pe termen lung.

„Oamenii au început să voteze pentru că se tem, pentru că au o incertitudine puternică și foarte multe îngrijorări cu privire la viitorul lor”, a mai spus Mihai Copăceanu.

Tocmai din acest motiv, temele din campania electorală ar trebui să se concentreze „pe zonele care unesc, nu pe cele care  despart”, subliniază Dragoș Stanca. Printre temele „unde nu există diviziune” se numără: educația, sănătatea, reducerea birocrației și altele. 

„Poate fi mult mai rău”

Pentru că nu avem dezbateri și nici teme și planuri concrete în aceste campanii nu se vorbește despre „dependența României de comerțul cu Uniunea Europeană, peste 70% se desfășoară cu țări UE, despre PNRR, despre politica externă” și despre toate atribuțiile președintelui, avertizează Robert Santa.

„Emoțiile au dominat discuția în campanie și se va merge tot pe emoții. Se transmite un semnal pe termen lung că poți să ai alegeri în România pe care să le câștigi sau să le pierzi fără a discuta exact ce vei face.  Am ajuns acum să forjăm, să vorbim foarte mult despre orientarea euroatlantică României, care a dus țara la un anumit nivel de dezvoltare economică. Chiar dacă o mare parte a populației e nemulțumită, România de acum este, de fapt, cea mai prosperă versiune a sa”, a mai spus directorul de cercetare în cadrul organizației Rethink Romania.

Iar îndepărtarea de Occident ar reprezenta „un dezastru economic fără nicio îndoială”.

Mai mult, pierdem din vedere că apartenența la UE este cea „care dă voce României într-un bloc economic major și este afilierea pe baza căreia s-a construit economia României de astăzi”, mai atrage atenția expertul.

De aceea, „este foarte important să ne aducem aminte ce votăm și ce impact are votul românilor la aceste alegeri”.

„Există acest negativism excesiv, că nu se poate mai rău sau că ne-a ajuns cuțitul la os, dar, în realitate, exemplu țărilor de lângă noi, care nu sunt în UE sau NATO, ne arată că poate fi mult mai rău decât acum. Cred că avem, simultan, o lipsă de imaginație și o dezbatere fără politici concrete”, avertizează Robert Santa.

Un viitor sumbru

Alegerile de duminică au „o miză enormă, pentru că suntem înconjurați de țări care au decis să aibă un parcurs mai degrabă proestic”, spune Dragoș Stanca. 

„Dacă alegerile de duminică vor rezulta într-un clivaj social major, va câștiga domnul Georgescu, cu o agendă foarte diferită de până acum. Nu cred că se vor întâmpla foarte multe lucruri bune”, adaugă acesta.

Însă dacă se va întâmpla asta, expertul speră ca societatea să iasă „mai solidă și mai unită”.

„Pericolul dezbinării și al haosului social este prezent”, mai spune expertul. Asta și din cauza „campaniilor de comunicare iresponsabilă, care au cheltuit mulți bani publici întru dezinformarea, nu informarea noastră, bugetul de 65 de milioane de euro aproximativ estimat pentru propaganda anul acesta a fost exagerat de mare”.

„Șansa României de a rămâne într-o Europă civilizată se joacă duminică, dacă majoritatea populației va decide să voteze pentru un candidat care are o altă agendă, în mod evident, lucrurile se vor complica. Vom avea două Românii cu visuri, agende și cu aspirații radical diferite, iar lucrul acesta ne va complica mult viitorul”, concluzionează Dragoș Stanca, inițiator al Ethical Media Alliance.

Anxietate politică 

Suntem bombardați de informații din toate părțile, iar evenimentele se desfășoară cu o rapiditate uluitoare, de multe ori lucrurile se schimbă de la o oră la alta, iar acest lucru ne face pe mulți dintre noi să devenim anxioși. 

Pe social media, foarte mulți români se plâng de modul în care îi afectează evenimentele din ultimele săptămâni. Unii încearcă chiar o senzație de rău fizic, nu pot dormi noaptea și sunt stresați din cauza grijilor.

„Sănătatea mintală ne-a fost afectată în aceste zile, mulți dintre noi am experimentat anxietatea politică la care s-au adăugat atitudini și comportamente agresive, jignitoare și defăimătoare. În mediul online, am fost martorii și victimele unor hărțuitori. A crescut foarte mult ura, nu doar între persoanele necunoscute, cât și în rândul unor prieteni sau în cadrul aceleiași familii”, a precizat psihologul Mihai Copăceanu.

Acesta ne sfătuiește să încetăm să mai depunem eforturi de convingere că un candidat X este preferabil candidatului Y, deoarece cetățenii care au convingeri puternice nu pot fi flexibili în dialog și reacția este cea contrară, de atac și respingere. „Și le-am recomandat să reducă consumul de social media, să se conecteze la activități sănătoase”, a precizat psihologul.

Urmărește-ne pe Google News