În arșița de iulie, câteva femei stau aplecate la cișmeaua din centrul satului Dobromir Vale, Constanța, ca să umple bidoane de peste 10 litri. Nu au altă sursă de apă în gospodării. Peste drum e moscheea la care se roagă turcii romi din comună, populația majoritară, iar la câțiva zeci de metri e liceul „Radu Prișcă”, unde sunt grupe de grădiniță, învățământ primar și școală profesională.
„Fetele i-a copt-o”
În urmă cu trei luni, unul dintre profesorii liceului, Laurenţiu Ciorogaru, care și e cântăreț de muzică populară, a fost arestat preventiv pentru coruperea sexuală a minorilor.
Într-o comună cu 3.000 de locuitori, un astfel de eveniment nu avea cum să treacă neauzit. Femeile de la cișmea răspund însă sec. „Nu am auzit”.
La o curte din apropiere, un bărbat pe la 40 de ani spune că a auzit de profesorul arestat, însă nu crede că el e de vină. „Și fetele de azi…Acuma știți cum e. Dacă saltă coada, se bagă în seamă mult cu profesorii. Și el e tânăr…”, explică el.
„I-a copt-o fetele”, intervine vărul lui.
Dar fetele vinovate despre care vorbesc cei doi bărbați nici măcar nu există în poveste. Victimele în acest caz au fost exclusiv băieți adolescenți.
Profesor arestat pentru coruperea sexuală a minorilor
Pe 29 aprilie, Laurenţiu Ciorogaru, fost profesor de limba română la Liceul „Radu Prișcu” din Dobromir, în vârstă de 41 de ani, a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de corupere sexuală de minori, în formă continuată. Ciorogaru a fost și director al Liceului Tehnologic „Concord“ Constanța, unitate de învăţământ particulară, din 2010 până anul acesta. Profesorul se declară nevinovat.
Victimele au fost unii dintre elevii săi, cu vârste între 13 și 15 ani, din comuna Dobromir. Toți sunt băieți. Sunt șase persoane vătămate în dosar, dar numărul real ar putea fi mai mare, povestesc cei implicați. Faptele au fost comise în perioada septembrie 2018 – februarie 2022.
Profesorul s-a angajat în septembrie 2018 la liceul din Dobromir, unde a și preluat o clasă de a VI-a ca diriginte.
A profitat de autoritatea sa și de încrederea pe care minorii au dobândit-o în el și i-a atins pe aceștia în zona inghinală, pe fese, pe buze și față, în scopul de a obține o satisfacție sexuală.
Fragment din rechizitoriu, obținut de Libertatea:
Victimele de sex masculin ale unor agresiuni sexuale sunt adesea uitate sau neglijate din cauza rușinii și a stigmatizării. Dar ele există. Din 122 de victime minore ale unor violuri în primele 11 luni de anul trecut, 12 au fost băieți și 110 fete, conform datelor de la Poliția Română.
Profesorul de română îi agresa pe băieți chiar în timpul orelor, arată procurorii. Faptele sale erau cunoscute, de ani de zile, și de o parte dintre colegii săi profesori, însă nimeni „nu a auzit” nimic și nu a făcut nimic.
A fost nevoie de sosirea unei persoane noi în școală ca abuzul asupra copiilor să fie oprit.
„Noi am văzut asta”
Georgiana Frățilă a preluat conducerea liceului în iulie 2021. Profesoară de limba română la altă școală din județ, aceasta spune că a venit la Dobromir la rugămintea foștilor ei colegi. Predase aici în urmă cu niște ani. „Haide că nu vrea nimeni de la noi, este un liceu mare, cu multe probleme. Hai că tu poți”, povestește femeia că au îndemnat-o colegii.
Dobromir e o comună săracă. Are cei mai mulți beneficiari de ajutor social din județul Constanța, iar legăturile cu restul județului sunt proaste. Există o singură cursă pe zi spre orașul Constanța, aflat la peste 80 km, iar microbuzul spre Medgidia a fost scos din uz. O parte dintre săteni au emigrat în Germania.
La începutul acestui an, două profesoare au venit la ea să o avertizeze în legătură cu profesorul de limba română. „Mi-au zis: «ai grijă că noi am văzut și bănuim asta».”
Scene surprinse pe camerele video
La o activitate comună din aprilie-mai anul trecut, cele două au observat că profesorul de română îi mângâia pe copii pe buze, pe sub mască, pe unul dintre ei îl trăgea de șnurul de la pantaloni. Când se apropiau de el, se oprea. Când se îndepărtau, relua atingerile.
Georgiana Frățilă, noua directoare, s-a uitat pe camerele de filmare din școală ca să verifice informațiile.
Ce arată filmările: profesorul le sprijină capul elevilor de prohabul lui
Reporterul Libertatea a văzut câteva dintre aceste filmări. Într-una dintre ele, Ciorogaru dă ture, în mod repetat, printre bănci. Când se apropie de un elev, acesta tresare și se retrage, din reflex, înainte să fie atins. Profesorul îi prinde capul, îl lovește ușor peste față, apoi îi lipește capul de prohabul lui.
După niciun minut, reia aceleași gesturi cu alt elev. Continuă plimbarea printre bănci. Ceilalți elevi întorc capul din când în când, văd scenele, dar nu au nicio reacție. Sunt deja gesturi obișnuite ale profesorului lor.
În banca din spate stă un băiat care își ține gluga pe cap și masca pe față. Nimeni din clasă nu mai poartă mască. Profesorul merge spre el în repetate rânduri, reluând aceleași gesturi.
Se așeza lângă elevi și-i atingea în zona genitală
Într-o altă filmare, din timpul unei pauze, le cere mai multor elevi să se pună unul peste altul, apoi se așază deasupra lor. În alta se vede cum se așază în banca de lângă un elev și îi bagă mâna pe sub bancă.
„Venea lângă mine în bancă, mă mângâia pe față, uneori îmi dădea și câte o palmă și dădea tare, mă durea, îmi punea mâna la gură, (…), mă mângâia cu mâna în zona penisului”, declara o victimă audiată.
Lipsa procedurilor
„Ce fac eu în situația asta?”, s-a întrebat directoarea, după ce a vizionat câteva dintre înregistrări.
S-a lovit de lipsa unor proceduri legale clare, când vine vorba de abuzurile sexuale ale profesorilor, așa cum a atras atenția și organizația Girl Up Romania, deși astfel de cazuri se petrec frecvent. Presa a relatat despre cel puțin șase astfel de abuzuri doar anul acesta.
În lipsa unor repere, și-a întocmit singură un plan de acțiune. Mai întâi, a apelat la Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională, structură sub care sunt organizați consilierii școlari în România. Liceul nu are propriul consilier școlar, așa că a fost nevoie de cineva din exterior.
Consilier școlar: „Elevul abia vorbea”
Sorina Vrană, psiholog și consilier școlar, a observat că o parte dintre elevi erau foarte retrași, cu un comportament ce părea să indice existența unor traume. Erau băieții pe care profesorul de română îi atingea în clasă.
Unul dintre copiii pe care i-a evaluat era „foarte, foarte timorat. Abia vorbea. Recomandarea era către evaluare medicală, psihiatrică. Suspiciunea era depresie și anxietate”, spune aceasta.
După activități și discuții cu consilierul școlar, copiii au început să îi povestească directoarei ceea ce știau de mult timp, dar nu avuseseră curaj să spună: profesorul îi atingea în timpul orelor de ani de zile, le-a trimis o fotografie cu penisul lui, le scria pe WhatsApp mesaje cu caracter sexual.
Ce i-a răspuns Inspectoratul Școlar Județean Constanța
Înarmată cu filmările, observațiile consilierei școlare și mărturiile copiilor, Georgiana Frățilă a mers la Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Constanța. Le-a povestit ce a auzit de la copii și le-a arătat filmările inspectorului de sector, Marinela Mrejeru, iar apoi inspectorului general, Sorin Mihai.
Inspectorul general a întrebat-o dacă are dreptul de a folosi filmările respective, iar apoi i-a spus să facă o adresă scrisă.
În documentul trimis către ISJ Constanța, pe 10 februarie, directoarea a descris, din nou, faptele și a cerut „sprijin și îndrumare”.
Răspunsul inspectoratului, primit a doua zi, precizează că unitatea competentă este unitatea de învățământ, adică școala, și recomandă o cercetare disciplinară.
Directoarea s-a gândit însă că școala nu are cum să rezolve o astfel de situație și s-a dus la poliție. Lucrurile s-au pus apoi rapid în mișcare.
Din dosarul inițial s-a disjuns un alt dosar în care sunt cercetați inspectorul de sector și inspectorul general pentru felul în care au gestionat situația pentru omisiunea sesizării.
Inspectorul: „Din filmări reieșea doar că profesorul îi pălmuia în glumă pe copii”
Contactat de Libertatea, Sorin Mihai, inspectorul general școlar de la Constanța, povestește că directoarea Georgiana Frățilă a venit la el și i-a arătat o parte dintre filmări pe telefonul ei, dar că nu era „concludentă agresiunea sexuală din filmările respective”.
„Ce am văzut în imaginile inițiale era că domnul profesor îi lovește pe copii într-o manieră de joacă stupidă. Părea că, de fapt, are o atitudine inadecvată pentru că îi pălmuia în glumă, sau știu eu, într-o manieră ciudată pe copii. Nu reieșea nicicum că îi atingea în zona intimă”, explică el.
Adresa directoarei nu era susținută de probe, mai spune inspectorul, iar fără probe, inspectoratul nu ar fi avut cum să facă plângere la poliție.
Dacă (directoarea, n.r.) dorea ca noi să putem acționa, dar în egală măsură putea să acționeze unitatea de învățământ, atunci putea să ne pună la dispoziție probele.
Sorin Mihai, inspector general școlar Constanța:
În comunicarea scrisă dintre școală și inspectorat, inspectoratul nu a solicitat însă să îi fie prezentate acele probe, ci doar a recomandat școlii să inițieze o cercetare internă. Inspectorul susține că le-a cerut în mod verbal.
„Noi am făcut tot ceea ce trebuia să facem”, conchide inspectorul școlar general.
Ce a declarat profesorul: „I-am atins părintește”
Elevii pe care profesorul îi abuza cel mai des erau copiii cei mai vulnerabili: din familii mai sărace sau familii monoparentale. Ciorogaru a recunoscut că le-a identificat vulnerabilitatea, dar a zis că a vrut să-i protejeze. Bărbatul se declară nevinovat.
„A văzut că unul dintre elevi are o condiție mai umilă și i s-a făcut milă de el, «astfel că a interacționat mai des cu acesta. Observase și că era mai emotiv, nu răspundea la întrebări și se înroșea mereu»”, se mai menționează în rechizitoriu despre declarația profesorului.
În declarațiile date în fața anchetatorilor, profesorul Ciorogaru a mai recunoscut că a trimis o poză cu un penis unui elev, dar că a făcut-o „ca urmare a complexului de care suferea elevul cu scopul de a-l încuraja că e sănătos”.
În fața instanței, a spus că nu e el în fotografie, dar că l-a lăsat pe elev să creadă că e el.
A mărturisit și că „a avut discuții cu tentă sexuală cu numiții (…) însă tema era legată de începerea vieții sexuale în adolescență”.
Despre atingerile din timpul orelor, Laurențiu Ciorogaru a spus că îi atingea „pe față, pe urechi sau pe mâini”, dar nu în zona inghinală, și că o făcea „părintește”, ca să îi încurajeze pe băieți și să îi motiveze să nu abandoneze școala. Uneori le punea mâna pe gură, ca să nu mai vorbească în timpul orelor, a mai declarat profesorul.
Rușinea
În fața casei ei dintr-un sat din comuna Dobromir, mama unuia dintre băieții abuzați de profesor spune că nu a știut nimic. E o femeie emotivă, cu un fizic fragil. Fiul ei de 15 ani a declarat la poliție că a fost atins de către profesorul de română în zonele intime, de mai multe ori.
„Cu mine băiatul nu prea șade de vorbă că el e mai timid. El preferă să vorbească cu altcineva. Eu nu am vorbit de așa ceva cu el, ca să îl întreb dacă i-a făcut ceva. Mi-e rușine mie ca mamă”, povestește femeia. Soțul ei a murit acum șase ani.
L-a însoțit pe băiat la poliție, a ascultat ce a declarat, dar nu a vorbit nimic cu el ulterior.
„Unde nu a trebuit a pus mâna”
Părinții unui alt băiat abuzat de către profesorul Ciorogaru spun că nici ei nu au știut nimic, că băiatul lor e „mai închis, mai timid de fel”. Când povestesc despre ce a pățit copilul, folosesc eufemisme.
„Nu a fost nimic între domnul și el. Dar punea mâna la gură la copil și unde nu a trebuit a pus mâna. Atât a fost. În timpul orei”, spune mama.
„A spus cum îi maltrata acolo, ce le făcea acolo, nu prea multe, nu știu prea multe. Că le punea mâna nu știu unde”, precizează tatăl despre declarația băiatului la poliție.
Stresul lor e că fiul trebuie să meargă din nou la Constanța pentru declarații. Întreabă dacă e obligatoriu, pentru că ei nu au bani de drum, sunt șomeri.
O mamă discută cu fiul ei
De când fiul ei a fost chemat la declarații la poliție, iar vestea s-a răspândit în comună, lui S. îi este rușine să mai meargă în sat. „Mă duceam la magazin și zicea aia ce a făcut copilul la școală? Ce i-a făcut profesorul? Era ceva jenant să auzi despre copil că se întâmplă ceva cu un profesor”, povestește S., o altă mamă.
În ciuda rușinii, a stat de vorbă cu fiul ei. L-a încurajat să îi povestească tot ce a pățit.
„Dacă s-a întâmplat ceva rău, vii și îmi spui mie”, i-a spus una dintre mame fiului ei.
Băiatul i-a explicat mamei că nu a înțeles multă vreme că era greșit ce făcea profesorul. „Dacă făceam și noi niște năzdrăvănii, niște ceva, voia să dea în noi, dar nu dădea, ne mai speria”, a spus el.
Abia după ce faptele au început să iasă la lumină, iar copiii au început să vorbească unul cu altul despre ce se întâmpla, și-a dat seama că gesturile profesorului aveau alt sens. „După ce i-au zis, s-a gândit el ce a vrut să facă profesorul. Că probabil se simțea bine când făcea așa ceva”, povestește mama.
„Dacă vrei să faci rău, îl iei cu bine”
Declarațiile copiilor din dosar, dar și ceea ce povestesc mamele arată că profesorul Ciorogaru își construise o relație de prietenie și de încredere cu elevii. Glumea cu ei, organiza spectacole folclorice în care îi includea, comunica și cu ei în pauze sau online.
„El de aia era poate aproape (de copii, la serbări, n.r.), să îi atragă, să fie bine, ca să poată să intre în seamă”, explică S., mama unuia dintre băieți.
„Dacă vrei să faci rău, trebuie să ai relații cu el, să poți să glumești cu el, să poți să-i faci ceva. Nu poți să îl jignești pe unul și apoi să te atingi de el, că îți dai seama că ăla te respinge. Așa m-am gândit eu ca părinte”, adaugă ea.
Construirea unei relații de încredere și conexiune emoțională cu un copil sau un tânăr, ca să îl poată manipula, exploata și abuza se numește grooming. Este o tehnică folosită de mulți abuzatori, ca să netezească drumul spre abuz sexual, fără ca victimele să îl mai poată descifra ca atare din cauza confuziei.
O singură ședință de consiliere pentru victime
Direcția pentru Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) a făcut vizite la domiciliul copiilor afectați, dar părinții au intrat în panică, precizează directoarea Frățilă. „Pentru ei înseamnă vine și îmi ia copilul”.
Copiii au beneficiat de o singură ședință de consiliere, iar aceasta s-a realizat la sediul instituției, adică la 80 km de Dobromir, a precizat DGASPC pentru Libertatea.
Minorii au beneficiat de o singură consiliere psihologică, deoarece părinții acestora au considerat că nu se mai impune intervenția instituției pe termen lung.
DGASPC:
E nevoie însă de o intervenție pe termen lung, spune Mihaela Chiper, președinta Asociației Victimelor Infracțiunilor Sexuale, care s-a implicat în acest caz din februarie. Nu poți să rezolvi astfel de traume cu o ședință de consiliere. Acești copii erau vulnerabili acasă, vulnerabili la școală, nu aveau nici un spațiu de siguranță, explică ea.
„Somatizezi atât de dur abuzul sexual în fragedă copilărie, încât ai nevoie de un ochi specializat sau măcar de cineva care să te asculte, or, lucrul ăsta se întâmplă foarte rar în sistemul de învățământ”, adaugă Chiper.
Unii colegi îl apără pe profesorul acuzat
Sunt profesori în școală care încă îl apără pe Laurențiu Ciorogaru, povestește directoarea Georgiana Frățilă. „O parte dintre colegi mă acuză pe mine. La nivel de discuții de cancelarie, totul este o înscenare. Totul este făcut de mine să-i fac rău, eu am influențat copiii. Și copiii mint”, adaugă ea.
Manuela Tudora Gafiță, fosta directoare a liceului din Dobromir, îl descrie pe Laurențiu Ciorogaru ca pe „un om deosebit”, „foarte apreciat”, care o ajuta cu direcțiunea. „Nu cred asemenea prostie. Nu știu de unde a ieșit asta, că îi atinge în timpul orelor. Școala este înregistrată și audio, și video. Cât de nebun ai fi, nu ai putea să faci așa ceva”, adaugă fosta directoare.
Mai multe surse au explicat că relația profesională apropiată dintre cei doi a fost unul dintre motivele pentru care niciun profesor sau elev nu a avut curajul să-l reclame pe Ciorogaru.
„Nu regret, dar știu că voi suporta consecințele”
Georgiana Frățilă, directoarea care a scos abuzul la lumină, nu crede că are o viață lungă în liceu pentru că a deranjat prea multă lume.
– Regretați că v-ați implicat?
– Nu regret, dar știu că voi suporta consecințele.
– În ce sens?
– Să nu mai fiu acolo.
Ce regretă e că a refuzat acum câțiva ani să preia rolul de director, când a mai fost chemată.
„Dacă nu aș fi refuzat acum 2-3 ani, poate nu ar fi trecut copiii ăștia prin așa ceva”, spune ea.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
Libertatea îşi propune să ofere o voce egală femeilor în reprezentarea lor din media și crede în puterea #EqualVoice pentru a face mai vizibile femeile în presa românească, pentru a include vocile lor și perspectivele feminine. Fie că vorbim de jurnaliste, de surse, de specialiste sau de comentatoare / editorialiste, doar așa putem reflecta echilibrat societatea.
Libertatea își folosește capacitatea jurnalistică și tehnologică de a promova valorile în care crede: egalitatea între femei şi bărbați.
Vezi noutățile din cadrul inițiativei EqualVoice!