ETA s-a autodizolvat punând capăt luptei armate politice din Europa
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
ETA s-a autodizolvat punând capăt luptei armate politice din Europa. Decizia conducerii organizației separatiste basce este considerată de analiștii politici drept ”ultimul cui în sicriul violenței politice armate în Europa Occidentată”, citează Agerpres o analiză a AFP.
Organizaţia separatistă bască ETA a anunţat joi dizolvarea sa şi încetarea oricărei activităţi politice, punând capăt ultimei insurecţii armate din Europa Occidentală, care s-a soldat cu peste 800 de morţi şi mii de răniţi timp de decenii.
Într-o ''declaraţie finală'', datată 3 mai şi distribuită presei, organizaţia clandestină spune ''că-şi desfiinţează structurile'' şi pune capăt oricărei activităţi politice''. Acest comunicat vine după ce membrii ETA și-au cerut scuze public pentru răul făcut.
Înfiinţată în 1959, în timpul dictaturii lui Francisco Franco, ETA a ucis cel puţin 829 de persoane într-o campanie de asasinate şi atentate cu bombă în Spania şi în Franţa, în numele independenţei ''Euskal Herria'', formată din Ţara Bacilor spaniolă şi franceză, şi din Navarra.
Decimată ca urmare a arestării şefilor săi, respinsă de populaţie, organizaţia, clasată drept teroristă de către Uniunea Europeană, a renunţat deja la violenţă în 2011 şi şi-a predat armele în 2017.
Istoria grupărilor care au încercat să câştige independenţa cu ajutorul armelor, să învingă regimuri politice ori să le forţeze la concesii majore s-a încheiat în europa. După zeci de ani în care organizații precum Fracţiunea Armată Roşie (RAF) din Germania, Armata republicană irlandeză (IRA) în Irlanda de Nord, Brigăzile roşii (BR) în Italia, Acţiunea Directă (AD) în Franţa sau Frontul corsican de eliberare naţională (FLNC), în Grecia cu organizaţia ”17 noiembrie” şi ETA în Spania au speriat civilii din toată Europa, concluzia a fost că grupările teroriste politice nu au șanse de izbândă pe Vechiul Continent.
”De altfel, recurgerea la terorism este întotdeauna sortită eşecului (...), pentru că doar o mică minoritate duce un război împotriva. Ei apelează la terorism pentru că nu reuşesc să obţină sprijinul propriilor comunităţi şi sunt rupţi de majoritatea oamenilor pe care pretind că îi reprezintă sau îi apără”, explică Jacco Pekelder, profesor la Universitatea din Utrecht (Olanda), specialist în istoria violenţei politice.
”Nu există terorişti care să-şi fi atins obiectivele politice, în Europa sau în altă parte, probabil cu excepţia extremistului evreu care l-a asasinat pe Yitzhak Rabin pentru a sabota procesul de pace, ceea ce a reuşit”, remarcă Pascal Boniface, directorul Institutului pentru relaţii internaţionale şi strategice (IRIS). ”Terorismul reuşeşte pe plan mediatic, marchează spiritele, dar eşuează politic”, punctează acesta.
”Grupările teroriste încearcă să înveţe unele de la altele. ”Au existat contacte între ETA şi IRA, între Sinn Fein şi Batasuna. Bascii au încercat să copieze tacticile şi strategiile mişcării republicane irlandeze”, notează analistul spaniol Diego Muro.
Pe 10 aprilie 1998, prin semnarea ”Acordului din Vinerea Mare”, forţele politice din Irlanda de Nord au pus capăt unui conflict care a însângerat insula, făcând aproape 3.500 de morţi în 30 de ani.
