Un studiu amplu, derulat pe o perioadă de un deceniu de cercetătorii de la Universitatea din Tsukuba din Japonia, arată că un obicei extrem de simplu și la îndemână, mersul pe bicicletă, poate reprezenta o adevărată strategie de longevitate pentru populația în vârstă.
Rezultatele cercetării clinice demonstrează că bătrânii care utilizează frecvent bicicleta prezintă un risc semnificativ mai mic de a dezvolta afecțiuni grave care să necesite îngrijire medicală pe termen lung, precum și o rată de mortalitate redusă comparativ cu cei care nu practică această activitate, potrivit Science Daily.
„Mersul cu bicicleta ar putea fi una dintre cele mai simple modalități prin care adulții în vârstă se mențin mai sănătoși, mai mult timp.”, subliniază cercetătorii.
În Japonia, utilizarea bicicletei ca mijloc zilnic de transport este mult mai răspândită în rândul populației vârstnice decât în Europa sau Statele Unite. De altfel, Japonia este și țara în care numărul persoanelor de cel puțin 100 de ani a depășit pragul de 100.000.
Pentru a evalua impactul mersului pe bicicletă asupra sănătății, cercetătorii niponi au analizat datele unui eșantion reprezentativ de seniori pe două etape distincte.
În prima fază, echipa de cercetare a evaluat frecvența utilizării bicicletei în anul 2013 și a monitorizat starea de sănătate și rata de supraviețuire a participanților timp de zece ani, până în anul 2023.
În a doua etapă, oamenii de știință au analizat modificările de comportament intervenite între anii 2013 și 2017, clasificând participanții în categorii precum cei care nu au folosit bicicleta, cei care au început să meargă la vârste înaintate, cei care s-au oprit și cei care au continuat activitatea.
Rezultatele au confirmat că utilizarea constantă a bicicletei oferă un efect protector puternic asupra organismului, reducând direct dependența de îngrijirea medicală de specialitate.
Studiul a scos la iveală un detaliu de o importanță majoră pentru politicile sociale: efectele benefice ale mersului pe bicicletă au fost deosebit de pronunțate în rândul seniorilor care nu aveau permis de conducere sau care renunțaseră definitiv la șofat.
Pentru ei, bicicleta nu reprezenta doar o formă de exercițiu, ci și un mijloc de menținere a autonomiei.
Chiar și seniorii care nu conduceau dar au decis să înceapă să meargă pe bicicletă la o vârstă înaintată au obținut reduceri vizibile ale riscului de invaliditate și deces în anii care au urmat, a mai arătat studiul.
Autorii studiului au descris ciclismul drept un „companion al stilului de viață” capabil să susțină atât sănătatea fizică (prin protejarea masei musculare și a sistemului cardiovascular), cât și pe cea mentală, prin combaterea izolării sociale și a stărilor depresive.