Europa se încălzește de două ori mai repede decât restul continentelor: 2026, anul extremelor climatice

De ce se încălzește Europa mai rapid decât alte continente?

Specialiștii identifică patru factori principali care contribuie la această accelerare: schimbările circulației atmosferice, apropierea de Arctica, reducerea stratului de zăpadă și scăderea poluării aerului. Temperaturile din Europa sunt acum cu 2,5°C mai mari față de nivelurile preindustriale, aproape dublu față de media globală de 1,4°C. Începând cu anii 1990, încălzirea în Europa a fost de 0,56°C pe deceniu, comparativ cu 0,42°C în America de Nord și 0,27°C în America de Sud.

Schimbări meteorologice care intensifică valurile de căldură

Modificările circulației atmosferice au dus la valuri de căldură mai frecvente și severe. În iunie 2026, un „dom termic” staționar a blocat aerul cald deasupra Europei, provocând cel mai grav val de căldură înregistrat până acum.

Dr. Samantha Burgess, de la Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice, a declarat: „Observăm schimbări semnificative din punct de vedere statistic ale presiunii la suprafață și ale altor măsuri de circulație… acestea sunt mai probabil asociate cu schimbările climatice decât cu variabilitatea naturală”. Curentul-jet, un vânt puternic la mare altitudine, joacă un rol esențial în modelarea vremii din Europa și este afectat de temperaturile în creștere.

Arctica, zona cea mai rapidă de încălzire la nivel global, are un efect direct asupra Europei. Pierderea gheții albe care reflectă lumina solară accelerează absorbția căldurii de către oceanele întunecate. Acest proces creează un cerc vicios care contribuie la încălzirea rapidă a Europei, dată fiind proximitatea geografică a continentului față de Polul Nord.

Dispariția stratului de zăpadă

Stratul de zăpadă, care ajuta la menținerea temperaturilor scăzute prin reflectarea luminii solare, a scăzut dramatic. În martie 2025, suprafața acoperită de zăpadă în Europa era cu 1,3 milioane de kilometri pătrați mai mică decât media 1991-2020, o diminuare de 31%. Aceasta reprezintă o pierdere echivalentă cu suprafața combinată a Franței, Italiei, Germaniei, Elveției și Austriei.

Deși reducerea poluării aerului a salvat vieți, aceasta are un efect secundar neașteptat: mai puține particule în atmosferă înseamnă mai puțină lumină solară reflectată, ceea ce amplifică încălzirea globală. Această schimbare poate fi asociată cu tiparele meteorologice blocante, care intensifică fenomenele extreme.

Impactul încălzirii rapide

Consecințele sunt dramatice: decese în masă, secete, incendii și inundații devastatoare. „Costurile teribile ale acestei crize climatice – atât umane, cât și economice – ating acum niveluri de urgență națională”, avertizează Simon Stiell, șeful ONU pentru climă. El subliniază necesitatea unui răspuns urgent: „Lăsați în urmă cărbunele, petrolul și gazele mai rapid, extindeți sursele de energie regenerabilă și protejați oamenii”.

Europa de Vest a înregistrat cea mai ridicată temperatură medie pentru lunile iunie și iulie din istorie, în contextul unui val de căldură, secetă și incendii de vegetație alimentat de schimbările climatice, potrivit Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE