EXCLUSIV. Primar dintr-o comună românească din Ucraina: „60 de bărbați din satele noastre luptă împotriva agresiunii ruse” 

Într-un interviu pentru Libertatea, el arată că românii din comuna Ciudei au găzduit în jur de 1.250 de ucraineni care au fugit din calea războiului. La 14 luni de la declanșarea invaziei, comuna românească duce lipsa unor specialiști plecați peste hotare, iar bugetul este tot mai dezechilibrat. Fără sprijinul României, comuna s-ar fi descurcat foarte greu, subliniază Anatolie Pițul, adăugând că locuitorii știu „cine ne sunt frați și prieteni în aceste clipe grele”.

Apărută în 2016 în urma reformei descentralizării din Ucraina, comuna, compusă din cinci sate, a reușit să se dezvolte foarte rapid, în pofida unor opinii sceptice în mediul experților din regiunea Cernăuți, care susțineau că o astfel de unitate administrativă nu va supraviețui din punct de vedere economic.

Sunt gazde pentru 340 de ucraineni refugiați intern

În comuna Ciudei, românii au oferit găzduire pentru 1.250 de ucraineni care au fugit din calea războiului. 

„Românii noștri i-au primit pe toți. Persoanele strămutate intern au stat la casele oamenilor, în școli, în grădinițe, în spitale. Etnicii români i-au primit cu brațele deschise pe ucrainenii din estul, sudul și centrul țării. Cel mai mult s-au implicat bisericile și casele de rugăciuni din comună. Ne-au mai ajutat și partenerii din România. Acum, la 14 luni de acțiuni militare în Ucraina, mai avem 340 de persoane strămutate intern în comună. Unii s-au întors acasă, iar alții au plecat în România, Polonia, Germania sau alte state”, subliniază primarul.   

https://rb.gy/rodmj

Depopularea satelor – o consecință a războiului 

Tot mai mulți tineri au părăsit comuna Ciudei, proces care poate fi observat în baza numărului de copii înscriși la grădinițe. Au fost sistate construcțiile de case în satele din jur. Timpul parcă s-a oprit pe loc, spune primarul comunei. 

„Mulți bărbați din comuna noastră munceau în statele dezvoltate ale Uniunii Europene. După declanșarea invaziei la scară largă, ei nu s-au mai întors acasă, ci și-au luat cu ei soțiile și copiii. Într-un fel, familiile noastre s-au reunit, dar apar alte probleme. Lipsesc deja unii specialiști în comuna noastră, nu găsim meșteri de care avem nevoie foarte mult”, explică Anatolie Pițul.

În școli, descreșterea numărului de elevi nu se observă atât de drastic, pentru că multe persoane strămutate intern și-au înscris copiii în aceste instituții de învățământ. „Erau peste două mii de elevi în comună până la război, acum avem sub două mii. Sperăm că se vor întoarce la un moment dat tinerii noștri împreună cu copiii lor de peste hotare”, mai spune primarul.

„La capitolul mobilizării șchiopătăm”

Mulți etnici români din comuna Ciudei au fost încorporați în armata ucraineană și apără Ucraina de agresiunea armată a Federației Ruse. „Circa 60 de români din satele noastre luptă împotriva agresiunii ruse. Recunosc că sunt mulți, dar în alte localități sunt mult mai mulți”, arată primarul, subliniind că încorporarea are loc încontinuu. 

„Mobilizarea în Ucraina se desfășoară conform legii. La fiecare întreprindere, instituție, organizație are loc procesul de înrolare în armată. La capitolul mobilizării șchiopătăm, dacă ne comparăm, de exemplu, cu comunele pur ucrainene”, face o analiză onestă Anatolie Pițul.

Prețurile au crescut de câteva ori, iar salariile sunt înghețate 

„Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei reprezintă o mare durere pentru întreaga țară, afectându-ne și pe noi. Am realizat o serie de proiecte de infrastructură și cultură până la invazia la scară largă. Războiul a însemnat pentru noi un buget mult mai mic, am redus multe cheltuieli”, povestește primarul.

El susține că la 14 luni de la decretarea legii marțiale, comuna nu are restanțe față de salariați sau alte datorii, dar adaugă și că înghețarea salariilor nu înseamnă și înghețarea prețurilor. 

„Angajații din comuna noastră primesc același salariu ca până la război, însă prețurile au crescut de câteva ori. Sunt consecințele directe ale invaziei. Am fost nevoiți să amenajăm rapid adăposturi de protecție civilă. Două autobuze școlare și două ambulanțe din comună au fost transmise administrației militare pentru necesitățile frontului”, subliniază Anatolie Pițul. 

„Sper că va exista o soluție pentru a păstra limba română în școli”

În comuna Ciudei sunt șase școli cu predare în limba română și o școală cu predare în limba ucraineană. De asemenea, pe teritoriul comunei funcționează și șase grădinițe.

Potrivit primarului, locuitorii comunei își exprimă deseori îngrijorarea în legătură cu intrarea în vigoare de la 1 septembrie anul acesta a Legii Educației din formatul propus în 2017, care prevede reducerea treptată a numărului de ore de instruire în limba maternă în favoarea limbii de stat. Totuși, primarul pune sub semnul întrebării capacitatea de implementare rapidă a legislației adoptate de Rada Supremă. 

„Vă spun absolut sincer. Legea poate fi schimbată de mai multe ori, însă ea nu poate fi implementată imediat. Nu avem specialiști suficienți în comună care să desfășoare activități didactice în limba ucraineană. Chiar dacă legea intră în vigoare la toamnă, câțiva ani va mai funcționa sistemul vechi de predare în limba română, pentru că nu avem cadre didactice”, explică primarul comunei Ciudei problemele cu care vine noua lege. 

Nu și-a pierdut însă speranța că limba română va rămâne în sistemul de educație: „Acum, în contextul războiului, nici nu știm de unde să-i luăm. Profesorii noștri sunt români și predau în limba română. Eu totuși sper că se va termina războiul și va exista o soluție diplomatică sau politică pentru a păstra limba română în școli. Ni se spune că nu din pricina românilor au schimbat legile, așa că mai avem speranțe”.  

„Românii ne sunt frați și prieteni în aceste clipe grele” 

Primarul comunei Ciudei din nordul Bucovinei susține că o perioadă, consiliile locale din Ucraina depindeau total de Guvern, de aceea acum, când primăriile au obținut mai multă libertate, sunt la mare căutare specialiștii în atragerea de fonduri nerambursabile.

„Avem încheiate acorduri de parteneriat cu comunele Maioru din județul Bistrița-Năsăud, Iacobeni, Cajvana, Dumbrăveni, Vicovul de Jos din județul Suceava. Avem nevoie de proiecte comune, însă observ necesități diferite în cazul primăriilor din cele două state. Noi căutăm specialiști în atragerea și gestionarea de fonduri, iar comunele din România sunt la o altă etapă a dezvoltării. Suntem doar la început de drum, avem și multe alte probleme cauzate de război”, menționează primarul.

Anatolie Pițul arată că datorită ajutorului venit din partea statului român în ultimele 14 luni, comuna Ciudei a reușit să iasă dintr-o serie de greutăți cauzate de invazia la scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei. 

„Am primit patru generatoare de zeci de mii de euro pentru școli și necesitățile comunei din partea Uniunii Naționale a Barourilor, avem o ambulanță nouă, elevii și profesorii români au primit burse din partea statului român, au fost realizate o serie de proiecte cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni și al Consulatului General al României la Cernăuți”, enumeră primarul.  

„Le zic deseori locuitorilor comunei să știe cine ne sunt frați și prieteni în aceste clipe grele!”, concluzionează el. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE