Extremiștii europeni flirtează, dar nu se căsătoresc, în ciuda poziției comune anti-UE afișate în weekend la Varșovia
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Naționaliștii și extremiștii europeni au discutat sâmbătă la Varşovia despre posibilitatea unor voturi comune în Parlamentul European, dar nu au reuşit să încheie o alianţă formală ce le-ar spori puterea de influență la Bruxelles, scrie publicația europeană Politico.
Un summit al liderilor naționaliști, extremiști și eurosceptici a adus împreună la Varșovia, sâmbătă, mai mulți politicieni europeni, printre care premierul maghiar Viktor Orban, candidata franceză la prezidențiale Marine Le Pen sau liderul partidului de guvernare polonez, Jarosław Kaczyński.
Speculațiile inițiale din presă sugerau că reuniunea ar putea avea drept scop formarea unui nou supergrup politic ce ar putea schimba balanța forțelor în Parlamentul European.
Dar chiar cei prezenți la întâlnire s-au grăbit să infirme această perspectivă. „Cooperare și comunicare comună într-o fotografie de familie, da, dar nu va fi nimic mai mult în acest moment”, a anunțat Nicolas Bay, un europarlamentar francez din partidul lui Le Pen, Adunarea Națională.
În cele din urmă, populiștii europeni au discutat despre „o cooperare mai strânsă” în Parlamentul European, inclusiv prin organizarea de reuniuni și prin alinierea voturilor în privința unor chestiuni comune. Declarația finală nu a menționat însă formarea unui grup politic.
Participanţii şi-au afirmat opoziţia lor faţă de „o Europă guvernată de o elită autoproclamată”, subliniind că „numai instituţiile suverane ale statelor au o deplină legitimitate democratică”.
Concluziile au fost similare cu cele din iulie, când 16 partide conservatoare europene au semnat o declarație comună în care atacau UE.
„Fie (…) împreună vom pune capăt uzurpării care concentrează puterea în mâinile elitelor europene (…), fie ne vom confrunta cu extinderea competenţelor (instituţiilor europene) şi contractarea a ceea ce este una dintre cele mai bune invenţii ale umanităţii, adică statele suverane”, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki, citat de AFP, scrie Agerpres.
Forța unui singur grup
Lipsa de apetit pentru formarea unui grup ce ar avea mai multă influență în Parlamentul European nu este surprinzătoare. Partidele trebuie să facă față unor jocuri politice diferite, au contexte politice interne diverse și au deseori scopuri diferite la Bruxelles, scrie Politico.
Ideologiile partidelor sunt și ele uneori contradictorii, iar în multe cazuri, aceste grupări politice nu se simpatizează.
Există însă argumente clare în favoarea unui grup comun al suveraniștilor europeni.
În prezent, în Parlamentul European există două grupuri conservatoare - Identitate și Democrație (ID) și Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), plasate pe locul cinci, respectiv șase, în funcție de numărul de eurodeputați.
O eventuală fuziune a grupurilor ar forma un supergrup ce ar ajunge pe locul trei în Parlamentul European. Asta ar însemna mai mulți bani și mai multă influență.
Există însă și un revers al medaliei. ECR are deja ceva influență în legislativul european, deține conducerea unei comisii și eurodeputații ei sunt însărcinați cu redactarea de rapoarte.
ID este mai izolat, ignorat de liderii de la Bruxelles care nu vor ca ideile extremiste ale partidelor din componența grupului să ajungă în actele legislative sau în rapoarte.
Dacă cele două grupuri ar fuziona, eurodeputații ECR se vor trezi dintr-odată amestecați cu „nedoriții” din ID.
România este deocamdată repezentată în ECR cu un singur eurodeputat - Cristian Terheș, în prezent la PNTCD, care a intrat însă în Parlamerntul European pe listele PSD. Președintele PNȚCD, Aurelian Pavelescu, a fost de astfel prezent la reuniunea de la Varșovia.
Partidul AUR nu a participat la alegerile europene, deci nu este reprezentat în Parlamentul European, dar la începutul acestui an și-a depus candidatura pentru a adera la ECR.
Disputa franco-poloneză
În culise, partidele extremiste au aruncat unul pe celălalt vina pentru eșecul formării coaliției. Disputa a fost în special vizibilă între taberele franceză și poloneză.
Polonia (prin Partidul Lege și Justiție) domină ECR, unde delegația sa deține 40% din numărul total al eurodeputaților acestui grup. Franța (prin Adunarea Națională) și Italia (prin Liga lui Matteo Salvini) domină ID, fiecare delegație furnizând câtre o treime din numărul deputaților din acest grup.
Un oficial ID a dat vina pe „dominația poloneză” din ECR, care împiedică fuziunea grupurilor. Oficialul a acuzat și „puterea prea mare” a Lege și Justiție în Parlamentul European.
De partea cealaltă, un parlamentar ECR a explicat că partidul polonez vrea să își mențină această influență la Bruxelles și că vrea chiar să impună un candidat la șefia Parlamentului European.
ECR a insistat chiar săptămâna aceasta cu o declarație oficială în care dezmințea zvonurile cu privire la formarea unui supergrup în Parlamentul European.
Un membru al FIDESZ, partidul lui Viktor Orban, un aliat apropiat al polonezilor, a admis că aceștia ezită în privința fuziunii cu ID. Acest membru a subliniat însă că FIDESZ, care tocmai a părăsit grupul Popularilor Europeni, dar nu este membru al ID sau ECR, ar dori formarea unui supergrup.
Problema Rusiei
Tensiunile franco-poloneze trec dincolo de lupta pentru influență. Rusia este și ea parte a ecuației, scrie Politico.
Lege și Justiție are o poziție dură față de Rusia. Însă Adunarea Națională a lui Le Pen este mai degrabă prietenoasă cu Kremlinul.
În vreme ce polonezii cer o atitudine mai dură a UE față de Moscova, Le Pen vrea încălzirea relațiilor cu Moscova și chiar ridicarea sancțiunilor impuse după anexarea Crimeei.
Relații bune cu Rusia are și Viktor Orban, în vreme ce Salvini a fost acuzat că partidul său, Liga, a curtat finanțările rusești în timpul alegerilor europene.
