Facebook a pierdut două procese privind siguranța și exploatarea sexuală a copiilor

Depresie cauzată online

În California, un juriu din Los Angeles a decis miercuri că Meta și Google sunt responsabile pentru depresia și gândurile suicidale ale unei tinere, după ce aceasta a declarat că a devenit dependentă de Instagram și YouTube la o vârstă fragedă, obligându-le să plătească despăgubiri în valoare totală de 6 milioane de dolari.

Siguranță pe net

Într-un alt caz din New Mexico, jurații au obligat marți, 24 martie, Meta să plătească 375 de milioane de dolari, după ce au constatat că aceasta a indus în eroare utilizatorii cu privire la siguranța produselor sale pentru tineri și a permis exploatarea sexuală a copiilor pe platformele sale.

Verdictele sparg un scut juridic pe care reclamanții care dau în judecată companiile de tehnologie s-au străduit mult timp să-l depășească: Secțiunea 230 din Communications Decency Act, o lege federală din 1996 care protejează, în general, platformele online de răspunderea pentru conținutul generat de utilizatori.

Designul platformelor

În ambele cazuri, reclamanții au ocolit acest obstacol, argumentând că companiile au prejudiciat tinerii utilizatori prin deciziile pe care le-au luat cu privire la designul platformelor, mai degrabă decât prin conținutul în sine.

Meta și Google au respins pretențiile, susținând că au luat măsuri pentru a proteja tinerii.

În ambele cazuri, Meta a solicitat judecătorului respingerea procesului, la fel cum a făcut Google în cazul din Los Angeles, susținând că sunt protejate de răspundere.

Judecătorii au respins argumentul.

Un purtător de cuvânt al Meta a refuzat să comenteze, limitându-se la a menționa că Meta intenționează să facă apel în ambele cazuri.

Google a declarat că intenționează să facă apel în cazul din Los Angeles, dar nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.

Peste Ocean, în Uniunea Europeană, TikTok este acuzată oficial de autoritățile de la Bruxelles că a proiectat aplicația cu scopul de a crea dependență.

De asemenea, tot mai multe țări interzic accesul adolescenților pe platforme, așa cum e cazul Australiei sau Spaniei.

Mii de procese

Meta, Google, Snap – compania ce deține Snapchat și ByteDance – compania-mamă a TikTok se confruntă cu mii de procese atât în instanțele statale, cât și în cele federale, pe fondul acuzațiilor că designul platformelor lor a dus la o criză de sănătate mintală în rândul adolescenților și tinerilor.

Peste 2.400 de cazuri au fost centralizate în fața unui singur judecător la tribunalul federal din California, în timp ce mii de cazuri sunt consolidate la tribunalul statal din California.

Experții juridici spun că instanțele au adoptat o viziune mai restrictivă asupra scutului de răspundere.

Mai multe instanțe inferioare au hotărât că alegerile de design ale platformelor companiilor nu sunt protejate de lege, dar nicio instanță de apel nu s-a pronunțat încă.

Instanțele de apel, nu judecătorii de fond sunt cele ale căror hotărâri sunt obligatorii pentru alte instanțe.

Implicații masive

O hotărâre definitivă ar putea avea implicații dincolo de rețelele de socializare, spun experții juridici, influențând procesele împotriva altor platforme online care găzduiesc conținut utilizat de copii.

Peste 130 de procese sunt în așteptare în instanțele federale împotriva Roblox, acuzând popularul site de jocuri că nu a protejat utilizatorii împotriva exploatării sexuale. Roblox neagă acuzațiile.

În Europa, șapte producători de jocuri video sunt vizați de o plângere depusă de o asociație a consumatorilor, care îi acuză că induc în eroare jucătorii pentru a-i determina să cheltuiască bani. Aceasta vizează giganți ai pieței de profil: Microsoft, Activision Blizzard, Mojang Studios, Supercell, Ubisoft, dar și Epic Games și Roblox.

Microsoft deține acum și Activision Blizzard – producătorul jocurilor Call of Duty, Warcraft, Starcraft, Candy Crush și Overwatch, și Mojang – creatorul jocului Minecraft.

Internetul, la judecată

„Cred că internetul este judecat, nu rețelele sociale”, a spus Eric Goldman, codirector al Institutului de Drept High Tech de la Facultatea de Drept a Universității Santa Clara.

„Dacă teoriile se vor dovedi valabile, vor fi aplicate și în alte domenii”, a spus el.

Ce urmează

Apelurile în ambele cazuri ar fi audiate mai întâi de curțile de apel la nivel de stat. Dar ar putea ajunge la instanțe superioare după aceea.

Curtea Supremă a SUA și-a manifestat disponibilitatea de a decide eventual asupra domeniului de aplicare al Secțiunii 230.

În 2023, curtea a audiat o contestație care implica platforma Youtube deținută de Google, dar a evitat în cele din urmă să se pronunțe asupra protecțiilor legale pentru companiile de internet.

În 2024, instanța supremă a refuzat să audieze cererea unui adolescent din Texas de a reînvia procesul său în care acuza Snap, proprietarul Snapchat, că nu a protejat utilizatorii minori ai platformei sale de socializare de prădătorii sexuali.

Totuși, doi judecători conservatori – Clarence Thomas și Neil Gorsuch – au exprimat o opinie separată față de această decizie, avertizând asupra problemei.

„Platformele de socializare au folosit din ce în ce mai mult (Secțiunea) 230 ca pe o carte de ieșire din închisoare”, au scris ei într-o opinie separată.

Meetali Jain, directoarea Tech Justice Law Project, care inițiază litigii împotriva companiilor din domeniul tehnologiei, a declarat că, în opinia sa, Curtea Supremă a Statelor Unite ar putea fi acum dispusă să se pronunțe asupra domeniului de aplicare al Secțiunii 230.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE