„Fapta nu există”. 5 decese suspecte după o transfuzie la Craiova și niciun vinovat, susțin procurorii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova a închis, pe 29 iunie, cazul a 5 decese suspecte după o transfuzie sangvină din 2017 la Spitalul Municipal Filantropia. Procurorii au punctat că „fapta nu există”. IML a arătat că „putea exista o legătură de cauzalitate” între transfuzie și decese în două cazuri, însă Parchetul a considerat că nu e o probă suficientă și n-a mai cerut o supraexpertiză, o tehnică uzuală în astfel de cazuri.
Cuprins:
Suspecți de ucidere din culpă iertați pentru că îi pedepsise deja spitalul, probe nefolosite și o clasare care a contrariat deopotrivă familii și juriști.
E vorba de cazul a 5 persoane care, din februarie 2017, au murit după ce li s-a făcut transfuzie la Spitalul Municipal Filantropia din Craiova. Primii doi dintre ei, cazurile care au atras atenția autorităților, un bărbat de 64 de ani și o femeie de 81 de ani, chiar în prima noapte.
Acum o lună, Parchetul din Craiova a clasat cazul. Neașteptat și abrupt pentru rude, care nu mai aflaseră nimic despre cazul părinților decedați.
Cum s-a întâmplat totul?
2 persoane au murit după transfuzie, 3 - în lunile următoare
Pe 24 februarie 2017, șase din cele 12 persoane internate pe secția de hematologie din cadrul Spitalului Municipal Filantropia din Craiova, care au primit sânge prin transfuzie, au acuzat stări accentuate de rău.
Două persoane au murit în prima seară și prima noapte. Alte 3 au decedat în săptămânile și lunile ce au urmat, din 12 martie în 21 septembrie. Dintre oamenii cărora li s-a făcut rău, doar unul, în vârstă de 38 de ani, a supraviețuit.
Așa că primele două decese au adus poliția la spital. Șeful clinicii de hematologie, Dragoș Gabriel Găman, a fost demis. Presa a intrat imediat pe fir și a urmărit cazul. Iar neregulile au început să iasă la suprafață.
- Transfuziile nu fuseseră făcute în prezența medicului curant, dimineață, ci seara;
- Medicii nu stabiliseră gradul de urgență al transfuziilor, iar asistenții le-au făcut de urgență în toate cazurile, deși unii aveau nevoie doar de transfuzie de trombocite;
- Aspectul sângelui din unele pungi era degradat, de culoare neagră;
- Singurul supraviețuitor dintre cei care au acuzat stări de rău a povestit că angajatele spitalului încălzeau sângele cu apă fierbinte în chiuvetă pentru a-l aduce la o temperatură potrivită, tehnică interzisă;
- Foile de observație erau incomplete;
- Unele certificate de deces nu aveau trecută ora decesului.
Și altele. DSP a amendat spitalul cu 25.000 de lei, au fost sancționați și 4 angajați. Iar 3 dintre ei, două asistente și un medic, șeful demis al secției, au ajuns suspecți de ucidere din culpă în dosarul 1724/P/2017.
Li s-a dat sânge deteriorat
Pe lângă probele de mai sus, procurorii au audiat oamenii din spital, angajați și supraviețuitorul, și au cerut mai multe expertize, printre care la medicină legală și de la Centrul de Transfuzie București.
Ultimii au observat că existau semne de „deteriorare prin hemoliză a conținutului”. Și asta după „condiții improprii de stocare și de pregătire”.
„Având în vedere faptul că, în urma verificării, nu a rezultat o eroare de grupă sau de RH, hemoliza poate fi determinată de condiții de stocare și de pregătire” - concluzii ale rapoartelor de expertiză 88/D din 28.03.2017 și 192 din 09.05.2017, Centrul de Transfuzie Sangvină București
Concluziile de la INML Mina Minovici au fost asemănătoare. „Starea destul de avansată de degradare a sângelui din flaconul de masă eritrocitară apreciată atât macroscopic, cât și microscopic (...) sugerează nerespectarea condițiilor de conservare (manipulare, transport, depozitare) recomandate”, s-a arătat într-un raport din 26 aprilie 2017.
INML: „Punga nu mai trebuia transfuzată”
N-a fost singura expertiză de care era nevoie. A urmat una nouă de la INML, care să stabilească două lucruri:
- Dacă pungile de sânge deteriorat ar fi trebuit administrate;
- Dacă există o legătură între transfuzie și deces.
În cazul primei paciente decedate, femeia de 81 de ani, INML a stabilit că „punga de sânge nu ar mai trebui transfuzată”. La a doua întrebare, medicina legală a răspuns evaziv, însă a punctat că, deși nu se poate stabili cu exactitate, „apreciem, totuși, că ar fi putut avea o asemenea legătură de cauzalitate”.
Aceeași concluzie a fost trasă și în cazul celui de-al doilea decedat, bărbatul de 64 de ani.
În celelalte trei cazuri, INML a fost de acord că pungile nu ar fi trebuit transfuzate, însă au punctat că decesele au survenit la o perioadă mai îndelungată și din cauza unor forme grave de boală.
5 interpretări care duc la clasare
Totuși, în ciuda expertizelor de la INML, de la Centrul de Transfuzii București, în ciuda sancțiunilor venite de la DSP, de la spital pentru angajați, mergând contra declarațiilor date de pacientul supraviețuitor, asistentele și medicul au fost scăpați.
Procurorul craiovean Cristina Călina a clasat cauza pe numele celor două asistente, E.G. și G.S., precum și a șefului de secție, Dragoș Găman.
Ziarul Libertatea a selectat 5 segmente discutabile din dosarul clasat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova.
Iată-le, în cele ce urmează, așa cum apar ele în ordonanța de clasare trimisă către victime după 4 ani de tăcere:
1. „Fapta nu există!”
Deși INML arată că pungile nu ar fi trebuit transfuzate, procurorii nu se leagă de acest aspect. Spun doar că „nu se poate stabili existența unei legături de cauzalitate între reacțiile adverse dezvoltate în timpul și după transfuzia de sânge și decesul pacientei”.
Iar cauza e clasată pentru că „nu s-a stabilit dincolo de orice îndoială” că acțiunile oamenilor din spital au dus la decesul pacienților.
Juriștii consultați de Libertatea trag două concluzii:
- „Concluzia că fapta nu există este ilogică, având în vedere că inclusiv spitalul și DSP au recunoscut o vină. Dacă clasezi cauza, poți să spui că fapta nu e prevăzută de legea penală, iar părțile vătămate se pot adresa justiției în civil, având în vedere dovezile adunate la dosar”.
- „În cazuri de acest tip, în care INML e eliptică, procurorul poate cere întrebări suplimentare, poate cere procente de probabilitate, o supraexpertiză, ceea ce nu se întâmplă în cazul de față”.
Libertatea a cerut, la fel ca în cazul celorlalte puncte, lămuriri de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova. Într-un răspuns trimis vineri, procurorii au punctat: „aspectele solicitate țin de fondul cauzei, putând fi cenzurate de instanța de judecată și exced informațiilor de interes public, solicitarea dumneavoastră urmând a fi respinsă”.<br><br>
2. Procurorii consideră că suspecții au fost deja sancționați
Cu toate că în cazuri de acest gen, conform specialiștilor, procurorii se leagă de sancțiunile preexistente ca fiind agravante pentru suspecți, în dosarul transfuziilor de la Craiova e fix pe dos.
Procurorul Cristina Călina consideră că aceștia și-au primit deja pedeapsa și, practic, nu mai e necesară încă una.
„Privitor la îndeplinirea sau neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu în data de 24.02.2017 (...) a reieșit că faptele întruneau elementele constitutive și erau sancționate în acte normative ca și contravenții sau abateri disciplinare, atât medicii, cât și asistenții medicali fiind deja sancționați fie contravențional de către DSP Dolj, fie contravențional de către angajator”.
Asistentelor li s-a redus salariul de bază cu 10% pe 3 luni, au primit o amendă de 1.000 de lei de la DSP, șeful de secție a fost demis, iar o altă asistentă, care apare doar ca martoră în dosar, a primit avertisment scris.
3. Martorul-pacient e ignorat
Singurul supraviețuitor din cei 6 cărora li se făcuse rău, un bărbat de 38 de ani, a povestit că a văzut cu ochii săi cum asistentele încălzeau sângele în chiuvetă, lăsându-l sub jet de apă fierbinte, lucru interzis.
Persoana vătămată M.C. fiind singurul care a declarat că a văzut pungile de sânge introduse în chiuveta cu apă din sala de tratament la data de 24.02.2017, dar și cu ocazii anterioare.
Extras din ordonanța de clasare:
Mai mult, expertizele au arătat, fiind citate în ordonanța de clasare, că deteriorările etichetelor de pe pungile de sânge „au fost produse prin introducerea în apă a unităților de sânge”.
În concluziile INML se arată că „sângele încălzit în apă nu mai putea fi administrat”.
Însă procurorii le dau dreptate celor două asistente, care nu recunosc fapta, și spun că „nu rezultă fără echivoc faptul că suspectele au procedat la încălzirea sângelui prin introducerea pungilor în apă caldă”.
4. Un nume important nu apare ca suspect!
Asistentul din schimbul trei, cel care a transfuzat sângele în cel puțin un caz, nu apare ca suspect în dosar.
La fel ca și celelalte asistente, și el a fost sancționat, însă în dosar figurează doar ca martor.
5. Neregulile din spital sunt trecute cu vederea
În dosar apar nereguli evidente, printre care faptul că transfuziile se efectuează în afara orelor 8-13, „o practică dată de mai mulți ani, despre care și medicii aveau cunoștință, fără ca până în momentul incidentului vreunul dintre aceștia să fi transmis efectuarea acestora, din contră chiar atrăgându-le atenția asistenților că, dacă refuză efectuarea acestora, le vor întocmi referate”, se arată în ordonanța de clasare.
Mai mult, „la momentul respectiv, în cadrul secției de hematologie nu existau aparate necesare depozitării transfuziilor de sânge și nici dispozitive de încălzire a sângelui până la temperatura optimă în vederea administrării”. Iar pentru încălzire se foloseau tehnici rudimentare: „pungile de sânge erau lăsate la temperatura camerei pe prosoape” sau „date pacienților pentru a le încălzi la temperatura corpului, învelite într-un prosop și puse pe abdomen”.
Toate aspectele apar în dosar fără a stabili vreun vinovat.
Mâine, Libertatea va publica povestea familiei uneia dintre victime, care a așteptat 4 ani un semn de la justiție și a primit doar ordonanța de clasare.
