Când poate un copil să-și reclame părinții pentru imaginile postate pe Facebook. „Chiar și sub 18 ani au drepturi digitale asupra datelor personale”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Părinții pot afecta grav viața privată a copiilor, lăsând amprente digitale indestructibile, potențial devastatoare pentru viitorul adult. Într-un raport din anul 2018 al comisarului britanic pentru copii, citat de Forbes, se estimează că, până la vârsta de 13 ani, părinții postează online aproximativ 1.300 de fotografii și videoclipuri cu copiii lor.
Cuprins:
- Copilul are nevoie de acordul părintelui ca să-l dea în judecată
- Povestea inventată de o revistă din Austria
- Interes gigantic pentru o știre falsă
- Pericolul real din spatele fotografiilor inofensive
- Țara unde copiii sub 18 ani au drepturi digitale
- Franța vrea să schimbe Codul Civil
- Imagini vândute de părinți pe dark web
Publicarea de imagini cu minori pe rețelele de socializare chiar de către părinți sau rude apropiate a devenit un fenomen mondial, acceptat social precum ceva firesc, denumit „sharenting”, și a depășit cu mult noțiunea clasică de album de familie.
Copilul are nevoie de acordul părintelui ca să-l dea în judecată
La nivel european, cu atât mai puțin în România, nu există o lege clară care incriminează adulții care fac publice momente din viața privată a copiilor lor, cu excepția imaginilor care intră în sfera pornografiei infantile.
Legile valabile în România permit unui minor doar după ce împlinește vârsta de 16 ani să oprească avântul părinților dornici să se laude cu reușitele lui în mediul online, dar și atunci cu anumite restricții.
Codul Civil românesc prevede că orice persoană are dreptul la propria imagine. Prin exercitarea acestui drept, orice persoană poate să interzică ori să împiedice reproducerea în orice mod a înfăţişării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. Însă persoana care nu a împlinit vârsta de 14 ani este lipsită de capacitate de acțiune și nu are dreptul de a întocmi acte juridice.
Din momentul în care a împlinit vârsta de 16 ani, instanța poate recunoaște minorului capacitatea deplină de exerciţiu. Dar pentru orice demers juridic este nevoie de acordul (semnătura) unuia dintre părinți sau de acordul tutorelui. În cazul în care părinții se opun, se poate solicita instanței desemnarea unui curator special care să apere interesele minorului.
„Ori de câte ori între tutore şi minor se ivesc interese contrare, care nu sunt dintre cele ce trebuie să ducă la înlocuirea tutorelui, instanţa de tutelă va numi un curator special”, potrivit Codului Civil.
Abia de la 18 ani, un tânăr poate cere instanței, fără nicio altă restricție, să-i oblige părinții să elimine din mediul online imaginile care îl reprezintă și pe care nu le vrea publice.
Povestea inventată de o revistă din Austria
În 2016, un articol publicat în revista austriacă „Die ganze Woche“ și care prezenta inițiativa inedită a Annei Maier, o studentă în vârstă de 18 ani din Austria, făcea înconjurul planetei, fiind preluat de presa din Europa, Rusia, Australia și SUA, potrivit Deutsche Welle.
Povestea Annei a fost prezentată și în presa din România. În articol se preciza că tânăra și-a dat în judecată părinții care refuzau să șteargă de pe contul de Facebook fotografii cu fiica lor surprinsă în ipostaze private, încă de când era foarte mică și purta pampers.
„Nu au avut rușine, nu au avut limite”, este declarația citată de revista din Austria și atribuită Annei Maier. Fata de 18 ani acuza că, începând cu anul 2009, părinţii i-au făcut viaţa o mizerie în mod constant postând numeroase fotografii cu scene private din copilăria ei. Aceştia ar fi publicat peste 500 de imagini ale tinerei, avocatul considerând că are şanse destul de mari să câştige procesul.
„Fie că stăteam pe oliță sau zăceam goală în pătuțul meu - fiecare pas pe care l-am făcut a fost fotografiat și ulterior făcut public”, este o altă declarație atribuită de autorul articolului fetei care și-ar fi acționat în judecată părinții.
Ea ar fi descoperit câte poze au postat părinții ei online doar când și-a deschis primul cont de Facebook, la vârsta de 14 ani, și a cerut imediat să fie șterse. Cu toate acestea, părinții ei au refuzat. Tânăra a precizat că nu a văzut altă opțiune decât să-i dea în judecată imediat ce a împlinit 18 ani, preciza autorul articolului.
Tocmai pentru că era vorba despre o inițiativă în premieră, jurnaliștii de la publicația welt.de au încercat să ia legătura cu tânăra care și-a dat în judecată părinții pentru fotografiile publicate pe Facebook. Au ajuns la concluzia că povestea este cel mai probabil inventată de autoarea articolului, un astfel de dosar nefiind nici măcar înregistrat pe rolul Tribunalului Regional Klagenfurt.
Interes gigantic pentru o știre falsă
Totuși, remarcă jurnaliștii de la welt.de, simplul fapt că articolul care prezenta povestea, fie ea și inventată, a Annei Maier a fost distribuit în toate colțurile lumii înseamnă că subiectul părinților care ar trebui trași la răspundere pentru publicarea fotografiilor cu copiii lor este unul de mare interes.
„Așa că, probabil, nu este surprinzător că instituțiile media din întreaga lume, de la Marie Claire din Australia la postul străin de stat rusesc Russia Today (RT) până la filiala ABC din California, au preluat și răspândit povestea. Unii, inclusiv Welt, au citat Ganze Woche, alții nu au indicat că reproduc pur și simplu de la terți”, se menționează într-un articol publicat în welt.de.
Pericolul real din spatele fotografiilor inofensive
Sunt două mari pericole cu privire la fotografiile copiilor publicate în mediul online, arată experții. În primul rând există marele pericol al furtului de identitate. Într-un raport al FBI se atrage atenția că sistemul EdTech (tehnologii educaționale) și colectarea pe scară largă de date despre elevi ar putea avea implicații privind confidențialitatea și siguranța, dacă sunt compromise sau exploatate.
EdTech poate oferi servicii pentru experiențe de învățare adaptative, personalizate și oportunități unice pentru colaborarea studenților. În plus, platformele administrative pentru urmărirea cadrelor universitare, a problemelor disciplinare, a sistemelor de informare a studenților și a programelor de management al clasei sunt, de obicei, servite prin serviciile EdTech.
Ca urmare, tipurile de date colectate pot include, dar nu se limitează la:
- informații de identificare personală;
- date biometrice;
- progresul academic;
- informații comportamentale, disciplinare și medicale;
- istoricul navigării web;
- geolocalizarea elevilor;
- adrese IP utilizate de elevi.
Utilizarea rău intenționată a acestor date sensibile ar putea duce la hărțuire, furt de identitate sau alte mijloace de a urmări copiii. FBI a avertizat repetat școlile și părinții cu privire la rolul important pe care îl joacă securitatea cibernetică în securizarea informațiilor și dispozitivelor elevilor.
Țara unde copiii sub 18 ani au drepturi digitale
În Franța a fost înființată Comisia Naţională pentru Tehnologia Informaţiei şi Libertăţi (CNIL). Este instituția care reglementează și oferă suport inclusiv copiilor ale căror fotografii au fost publicate pe internet fără acordul lor. Pe site-ul oficial al instituției, cnil.fr, este specificat că minorii sub 18 ani au drepturi digitale asupra datelor lor personale și beneficiază de protecție sporită.
„Fotografiile și videoclipurile copiilor dv. reprezintă informații cu caracter personal. Rețineți că copiii dumneavoastră sub 18 ani au drepturi digitale asupra datelor lor. Beneficiază chiar de o protecție sporită.
În Franța, părinții (sau reprezentantul legal) sunt cei care, în principiu, exercită drepturile copilului, în special:
- dreptul lor de acces, care le permite să afle ce date deține o organizație despre copil;
- dreptul său la rectificare, adică dreptul de a solicita corectarea anumitor informații inexacte, învechite sau incomplete despre copil;
- dreptul acestuia la ștergere, adică posibilitatea de a solicita ștergerea datelor cu caracter personal ale copilului;
- dreptul lor de a se opune, pentru refuzul de a permite ca unele dintre datele personale ale copilului să fie utilizate de o organizație într-un anumit scop”, arată sursa citată.
Franța vrea să schimbe Codul Civil
Tot în Franța se află în dezbatere în parlament un proiect de lege care vizează consolidarea dreptului copiilor la imaginea lor în ceea ce privește utilizarea informațiilor personale de către părinți, dar și garantarea respectării dreptului copiilor la imaginea lor.
„Din ce în ce mai mulți părinți publică videoclipuri sau fotografii cu copiii lor pe rețelele de socializare, fără să-și dea seama de consecințele nocive pentru aceștia (hărțuire, folosirea imaginilor și a informațiilor de către infractori specializați pe copii, sănătate mintală etc.).
Autorii proiectului de lege consideră că este necesar să se țină seama de aceste situații, care nu sunt acoperite de legea „Copii influenceri” adoptată în 2020, pentru a proteja mai bine drepturile la imagine ale tuturor copiilor pe internet.
Textul se dorește, înainte de toate, a fi educativ pentru părinți.
Acesta urmărește modificarea regulilor Codului Civil referitoare la autoritatea părintească, integrarea respectului pentru viața privată și dreptul la imagine și conștientizarea mai bună de către părinți a obligațiilor ce le revin”, se arată într-o notă explicativă publicată pe site-ul senatului din Franța.
Modificarea legislativă asigură eficiență a cererilor de ștergere a datelor cu caracter personal ale minorilor, permițând CNIL să inițieze o procedură sumară.
Imagini vândute de părinți pe dark web
Juriștii din România consultați de Libertatea au explicat că instanțele penale autohtone abundă de dosare cu părinți inculpați pentru că au vândut pe dark web fotografii cu propriii copii. Pe de altă parte, există tot mai mulți prădători online care vânează fotografii cu copii mici și foarte mici surprinși pe plajă, îmbrăcați sumar, imagini care se vând pe bani grei în mediul pedofililor.
„Am avut caz la Cluj, foarte dur, cu părinți care își violau propriii băieți, iar imaginile acelea le-au urcat pe dark web, ca să poată descărca la rândul lor alte imagini similare. Te poți trezi la un moment dat că fotografia copilului tău e vândută pe dark web. Ei (n.r. - prădătorii sexuali) vânează inclusiv imagini, hai să le spunem mai domestice, nu neapărat cu caracter sexual explicit”, a declarat pentru Libertatea fostul judecător Cristi Danileț.
Magistratul a precizat că românii au la dispoziție legislația generală atât din Codul Civil, cât și din Codul Penal, de care se pot prevala pentru a chema în judecată o persoană sau o instituție care a publicat în mediul online, fără consimțământ, o fotografie. Astfel, Codul Civil protejează dreptul la imagine, iar Codul Penal incriminează violarea vieții private.
XhX13 22.09.2024, 19:28
Românii să-și ducă războiul cu Rusia!
XhX13 22.09.2024, 19:36
În timp ce pe ruși nu-i lăsați să existe pe altii își fac state musulmane!