Fenomenul Super El Niño și influența asupra României în 2026-2027: secetă severă și caniculă extremă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Specialiștii în domeniul cercetărilor privind evoluția fenomenelor climatice anunță un posibil episod de „Super El Niño” în 2026-2027, care ar putea crește riscul unor veri extrem de călduroase și secetoase în România.
Cuprins:
Risc ridicat pentru agricultură
Deși influența fenomenului asupra Europei este indirectă și mai puțin predictibilă decât în regiunile tropicale, precedentele episoade puternice au fost asociate, în țara noastră, cu temperaturi peste medie, valuri de căldură și deficit de precipitații în timpul verii, urmate, de regulă, de ierni mai blânde și mai umede.
Cercetătorii atrag însă atenția că legătura dintre El Niño și vremea din Europa este moderată de starea Oceanului Atlantic și nu oferă certitudini. În acest context, vara 2026 și, mai ales, vara 2027 prezintă un risc ridicat pentru agricultură, resursele de apă și păduri.
Un val de căldură este o perioadă prelungită de temperaturi maxime ale aerului anormal de ridicate (peste 35 de grade Celsius), cu o durată de cel puțin 2 până la 5 zile. Astfel de episoade au avut loc, în România, de mai mult ori în ultimele veri.
„În mod obișnuit, vânturile alizee bat dinspre est spre vest de-a lungul Ecuatorului, împingând apă caldă de suprafață către vestul Oceanului Pacific și permițând apei reci de adâncime să urce la suprafață în dreptul coastelor Americii de Sud. El Niño apare atunci când acest echilibru se rupe: vânturile alizee slăbesc, apa caldă se întinde spre centrul și estul Pacificului, iar temperatura apei de suprafață depășește cu peste 0.5°C valoarea normală pentru mai mult de cinci luni consecutive.
Ca urmare, precipitațiile, furtunile, valurile de căldură și secetele de pe continente sunt redistribuite într-un mod care afectează miliarde de oameni. Fenomenul revine în medie o dată la 3 până la 7 ani și are în mod obișnuit o durată de 9-12 luni, cu intensitate maximă în perioada noiembrie-ianuarie”, afirmă Monica Ioniță Scholz, doctor în fizică și cercetător științific la Institutul pentru cercetări marine și polare Bremerhaven, Germania.
Evoluțiile din Oceanul Pacific
Potrivit cercetătorului, în primăvara anului 2026, Oceanul Pacific ecuatorial a intrat rapid într-o faza de tranziție. După un episod La Niña (răcirea anormală a apelor de suprafață din zona centrală și estică a Oceanului Pacific tropical) care a dominat cea mai mare parte a anului 2025, temperaturile apei de suprafață în zona Nino3.4 (regiunea de referință situată între 5°S-5°N și 120°-170°V) au crescut rapid.
Săptămâna din 13 mai 2026 a înregistrat o anomalie de +0.9°C, depășind pragul convențional El Niño. Organizația Meteorologică Mondială (WMO) a semnalat deja o „schimbare clară în Pacificul ecuatorial”, cu temperaturi la suprafața mării în creștere rapidă. Probabilitatea de apariție a unui eveniment El Niño în vara 2026 este evaluată la peste 80-98% de principalele centre de prognoza internaționale.
Scenariul cel mai probabil este ca evenimentul să se intensifice pe parcursul verii și să atingă maximul de intensitate în perioada noiembrie 2026 - ianuarie 2027. De asemenea, evoluția temperaturii la suprafața mării pe parcursul anului 2026 în zona de maximă intensitate a fenomenului El Niño indică faptul că în luna iunie 2026, s-au înregistrat cele mai mari valori ale temperaturii din ultimii 46 de ani.
El Niño și România
„Influența El Niño asupra Europei și implicit asupra României este mai slabă și mai variabilă decât cea resimțită în zona tropicală sau în America de Nord și Australia. Mecanismul principal este indirect: căldura eliberată în Pacificul tropical modifică circulația stratosferică și generală a atmosferei, ceea ce la rândul său influențează Oscilația Nord-Atlantică (NAO), principalul regulator al vremii în Europa. În iernile evenimentelor El Niño puternice, NAO tinde să se afle în faza negativă, ceea ce aduce condiții mai blânde și mai umede în centrul și sudul Europei, inclusiv în România.
Această legătură nu este însă staționară, studii recente indicând că semnalul ENSO (El Niño Southern Oscillation - n.red.) asupra Europei a evoluat în ultimele decenii și este moderat de variabilitatea decadală a temperaturii Atlanticului de Nord. Prin urmare, impactul concret al unui Super El Niño 2026-27 asupra României trebuie interpretat cu precauție și în contextul stării actuale a Atlanticului”, mai spune Monica Ioniță Scholz.
Cercetările de până acum arată că, în România, verile El Niño sunt calde, în majoritatea evenimentelor analizate (1972, 1997, 2015, 2023) înregistrându-se temperaturi peste medie. O altă caracteristică este faptul că iernile care urmează sunt mai blânde. Dupa Super El Niño din 1982/83, 1997/98 și 2015/16, Europa Centrală, inclusiv România, a avut ierni mai calde decat normalul.
În plus, s-a constatat că fenomenele de căldura persistă și în vara următoare. Astfel, după cele trei Super El Niño anterioare, vara următoare a fost la fel de caldă sau chiar mai caldă în România. Cercetătorii au mai constatat că încălzirea nu dispare odată cu fenomenul din Pacific.
Evoluțiile din 2026-2027
Prognozele arată că vara 2026 (când El Niño se va intensifica) și vara 2027 (care va urma celui mai probabil episod puternic) prezintă un risc crescut de temperaturi ridicate si valuri de căldură în România.
„Evenimentele foarte puternice, precum cele din 1982/83, 1997/98 și 2015/16, au lăsat o amprentă termică evidenta asupra regiunii noastre. Verile El Niño aduc seceta. În toate cele șapte evenimente analizate, sudul și centrul Europei, inclusiv România, au fost mai uscate decât normalul.
Vara 2015 a fost cel mai dramatic exemplu: seceta severă combinată cu căldură extremă, o combinație tot mai frecventă în contextul încălzirii globale Iernile care urmează sunt mai umede. După evenimentele puternice din 1983, 1998 si 2016, România a primit precipitații peste medie iarna.
Excepție notabilă: iarna 1992, când sudul Europei a rămas uscat, o dovadă că semnalul nu este unul staționar. Seceta revine în vara următoare. Dupa toate cele trei Super El Niño anterioare, vara de după a adus din nou deficit de precipitații în România și țările vecine”, afirmă cercetătorul de la institutul german.
Pe lângă valurile de căldură, vara 2026 si vara 2027 prezintă un risc ridicat de deficit hidrologic semnificativ în România. Agricultura, rezervele de apă și pădurile vor fi cele mai expuse. Dacă El Niño se va dezvolta la intensitate „puternică” în iarna 2026-27, România ar putea resimți o iarnă mai blândă decât normalul climatic, cu posibile episoade de precipitații abundente la începutul anului 2027.
Verile anilor care urmează unui Super El Niño pot fi însă caracterizate de deficite de precipitații și valuri de căldură mai frecvente, în special în contextul încălzirii globale continue. Incertitudinea rămâne, însă, semnificativă: teleconexiunea El Niño - Europa nu este stabilă și este condiționată de starea circulației atlantice, mai susține specialistul în analiza realizată pentru portalul InfoClima.
