Ferdinand „Bongbong” Marcos jr, fiul fostului dictator filipinez cu același nume, a câștigat detașat cursa prezidențială din această țară asiatică cu aproape 110 milioane de locuitori. Potrivit rezultatelor parțiale date publicității marți dimineață, senatorul în vârstă de 64 de ani a obținut până în prezent 58,8% din voturi, în vreme ce principala sa rivală Leni Robredo a adunat doar 28%.
Victoria electorală va readuce familia Marcos la putere la 36 de ani după ce a fost înlăturată de o revoluție populară.
Marcos jr îl va înlocui pe controversatul lider Rodrigo Duterte, pe care limitările constituționale l-au împiedicat să mai candideze pentru un nou mandat de șase ani. Duterte a rămas în continuare popular, dovadă fiind faptul că fiica sa, Sara, a câștigat alegerile pentru funcția de vicepreședintă, candidând în tandem cu Marcos.
Prezența la urne a fost una ridicată, iar alegerile anterioare din această țară au fost considerate în mare parte corecte. Există totuși semne de întrebare cu privire la mașinile de vot stricate din unele secții și la înregistrările video care par să surprindă cumpărări de voturi, scrie BBC.
În cele din urmă, rezultatul pare să confirme sondajele de opinie de dinainte de scrutin, care l-au plasat în mod constant pe Marcos jr pe primul loc, cu zeci de puncte procentuale în fața lui Robredo, cea mai apropiată rivală.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_d823653b7c6bbf25643f44153ca50036.jpg)
Criticii acuză acum că rezultatul se datorează faptului că Marcos jr a prezentat în mod constant guvernarea tatălui său drept o „epocă de aur” pentru Filipine. El a ascuns astfel aspectele negative ale perioadei marcate de corupție galopantă și sărăcie generalizată.
Marcos a fost ajutat de o campanie de dezinformare determinată, care de ani a pompat pe rețelele sociale clipuri și informații ce au ajutat imaginea familiei care odinioară părea căzută definitiv în dizgrație.
Un regim corupt și brutal
Tatăl noului președinte, Ferdinand Marcos, care a devenit lider al țării în 1965, a impus legea marțială în 1972 și a condus un regim brutal, în urma căruia mii de disidenți și critici au fost încarcerați și uciși, scrie BBC.
El a fost înlăturat de o revoluție populară în 1986, când familia a fost scoasă cu elicopterul din palatul prezidențial și a fugit în exil.
Atunci când au luat cu asalt palatul prezidențial, revoluționarii au fost șocați de luxul descoperit. Ei au găsit portrete în ulei ale familiei, un jacuzzi cu accesorii placate cu aur, 15 paltoane de nurcă, 508 rochii de designer și peste 3.000 de perechi de pantofi de firmă ai primei doamne.
Jurnalistul american Jim Laurie este unul dintre puținii reporteri care au asistat la momentul în care palatul familiei Marcos a fost luat cu asalt în 1986.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_7a62e7fe0e7c9c1a3beea3e6c2789a7c.jpg)
„Intrai în garderoba Imeldei (soția dictatorului) și vedeai că avea sute de rochii de designer cu etichetele încă pe ele, de la Bergdorf Goodman din New York și alte magazine din Paris și Roma. Nici măcar nu le purtase vreodată. Și asta într-o țară foarte, foarte săracă. Prin contrast părea cumva obscen”, spune el.
Acesta era doar vârful aisbergului. Documentele obținute au arătat că familia Marcos a mutat milioane de dolari din banii publici în conturi bancare elvețiene și a achiziționat proprietăți în Manhattan.
Au urmat mai multe procese. Unele au dus la anchete penale împotriva familiei, în timp ce altele au eșuat. Cel mai notabil dintre aceste eșecuri a fost un caz de fraudă din 1990 în New York, când Imelda Marcos a convins juriul și a deschis calea pentru ca familia să se întoarcă în Filipine.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/05/imelda-ferdinand-marcos-epa-1024x766.jpg)
Marcos sr, care a murit în 1989, și soția sa, Imelda, ar fi furat aproximativ 10 miliarde de dolari din vistieria filipineză.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_87c3cdcc5d343b363ad20feb73d2ebee.jpg)
„Tânărul Marcos a crescut în timpul regimului dictatorial al tatălui său, într-un mediu de putere și privilegii care a perpetuat corupția și abuzul de putere. A crescut, de asemenea, cu o înțelegere profundă a manevrelor antidemocratice de menținere a puterii, prin alianțe cu complicii și elita politică locală”, a explicat pentru Le Monde istoricul John Ray Ramos, specialist în istoria Filipinelor la Universitatea Ateneo de Manila.
Marcos junior, spune Juan Ray Ramos, este celebru pentru că i-a cerut tatălui său, în 1986, să bombardeze taberele poliției și ale soldaților „rebeli” care se alăturaseră revoluției populare, un lucru pe care Marcos senior a refuzat să îl facă.
Cum să ascunzi realitatea
Pe rețelele sociale, o campanie atent orchestrată a făcut eforturi să ascundă problemele precum impunerea legii marțiale, abuzurile, corupția și colapsul economic și să picteze perioada din trecut într-un mod pozitiv – o epocă de aur a prosperității, fără crime.
Această campanie a început cu cel puțin un deceniu în urmă. Sute de clipuri video editate în mod înșelător au apărut pe YouTube și alte platforme precum Facebook. Acestea au convins milioane de filipinezi că familia Marcos a fost defăimată și că poveștile despre lăcomia lor fără egal sunt neadevărate.
Apoi, au apărut mituri, în general larg răspândite în zonele mai sărace ale Filipinelor, conform cărora familia Marcos deține într-adevăr o avere imensă în conturi offshore, dar că aceasta este păstrată pentru a ajuta poporul, odată ce dinastia va reveni la putere.
Aceste dezinformări i-au îngrozit pe supraviețuitorii regimului brutal al lui Marcos sr. Mii de opozanți politici au fost torturați, arestați și au dispărut în acea perioadă.
În același timp, o armată anonimă de conturi de pe rețelele sociale i-a atacat în mod repetat jurnaliști și pe cei care au avut poziții critice.
De exemplu, atunci când jurnalistul Laurie a postat pe YouTube înregistrări video cu reportajele sale imparțiale din perioada legii marțiale, veridicitatea acestora a fost contestată de zeci de conturi. „Spuneau lucruri de genul: «Nu-mi vine să cred, trebuie să fie o înregistrare video trucată din 1986, nu poate fi adevărată»”, spune Laurie.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/05/ferdinand-marcos-senior-si-richard-nixon-hepta-1024x677.jpg)
Deși Marcos jr a negat existența vreunei campanii online organizate, el a fost în mod clar beneficiarul afirmațiilor false care au circulat pe rețelele sociale. Majoritatea dezinformărilor erau concepute fie pentru a submina reputația lui Robredo, fie pentru a îmbunătăți imaginea familiei Marcos, potrivit analizei efectuate de organizația independentă Tsek.ph, care a monitorizat dezinformările în perioada premergătoare alegerilor.
„Infrastructura de dezinformare există de mult timp. Nu este ca și cum ar fi apărut doar în timpul acestei campanii. Planul familiei Marcos de a ajunge la putere se derulează de decenii”, a explicat pentru The Guardian și Aries Arugay, cercetător la Institutul ISEAS-Yusof Ishak, care se află la Manila.
Rolul nociv al rețelelor sociale
BBC a cerut companiei-mamă a Facebook, Meta, explicații, dar a primit doar o declarație în care se spune că „din 2017, echipele de securitate au identificat și eliminat peste 150 de operațiuni sub acoperire care au încălcat politica privind comportamentul neautentic coordonat, inclusiv mai multe rețele din Filipine”.
Compania a adăugat că „colaborează îndeaproape cu societatea civilă, autoritățile electorale și industria pentru a lupta împotriva interferențelor electorale, pentru a reduce dezinformarea și pentru a oferi transparență”.
În ianuarie, Twitter a suspendat sute de conturi despre care se spune că ar avea legătură cu susținătorii lui Bongbong, pentru încălcarea regulilor privind manipularea și spam-ul.
Dar există senzația că marile platforme de social media nu fac suficient, scrie BBC. Iar problema este deosebit de acută în Filipine, unde oamenii petrec mai mult timp pe aceste platforme.
Un studiu realizat în 2020 de compania germană Stastista a constatat că filipinezii cu vârste cuprinse între 16 și 64 de ani petrec în medie aproape patru ore pe zi conectați la rețelele sociale.
În acest timp, directorul de campanie al lui Bongbong, Vic Rodriguez, a promis că va continua „modul de a comunica direct cu oamenii”.
Acest mod direct de comunicare presupune că organizațiile de știri independente sunt considerate „părtinitoare” față de familia Marcos și nu li se acordă interviuri.
Fără dezbateri, fără întrebări incomode
Evident, simpla campanie de dezinformare nu ar fi fost suficientă. Marcos a beneficiat și de dezamăgirea filipinezilor față de eșecul administrațiilor politice din ultimele decenii.
Apoi, mulți filipinezi din provincia Ilocos Norte – fieful tradițional al familiei – au rămas loiali dinastiei, deoarece au beneficiat de finanțare preferențială în timp ce restul țării era brutalizat. Oamenii de aici au refuzat să creadă că familia este vinovată de corupție și de încălcarea drepturilor omului.
Acesta este și locul în care familia a revenit în țară, în 1991.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/05/protest-filipine-marcos-hepta-1024x683.jpg)
Fosta primă doamnă, colecționara de pantofi, Imelda Marcos, a încercat de două ori, fără succes, să candideze la președinție. „Bongbong”, sora sa mai mare Imée și Imelda au obținut însă treptat diverse funcții locale în Ilocos Norte.
Noul Marcos s-a prezentat cu succes ca fiind un candidat al schimbării, la fel ca predecesorul său Rodrigo Duterte. El a promis fericire și unitate unei țări obosite de anii de polarizare politică și de pandemie.
Oricum, Marcos nu este un nou venit în politică, ocupând de-a lungul anilor diverse funcții alese. El a pierdut alegerile pentru funcția de vicepreședinte din 2016 chiar în fața rivalei sale, Robredo, un rezultat pe care l-a contestat cu înverșunare.
Criticii spun că în campania electorală, Marcos nu a detaliat planurile sau politicile și a evitat dezbaterile în care s-ar fi putut confrunta cu întrebări incomode. În schimb, el a organizat mitinguri fastuoase cu muzică pop, comedie și dans, unde participanții au primit lucruri gratuite, precum brățări și tricouri.
Robredo, care a candidat promițând un guvern curat și eficient, a atras, la rândul ei, mulțimi uriașe la mitingurile sale. Campaniile rivale au transformat această campanie într-una dintre cele mai urmărite din Filipine.
Ambii candidați au încercat să îi atragă pe tinerii sub 30 de ani, care reprezintă aproape jumătate din alegătorii înregistrați. De altfel, ideea că guvernarea lui Marcos senior a fost o epocă prosperă și pașnică a atras tocmai generația de alegători care nu au trăit în timpul regimului său, inclusiv pe cei care „ar putea să aibă o nemulțumire profundă față de dezvoltarea inechitabilă din ultimii 30 de ani”, a explicat pentru The Guardian Ronald Mendoza, decan al școlii de guvernare Ateneo din Manila.
Marcos jr preia guvernarea unei țări cu o economie care pare să se recupereze din pandemie mai bine decât se aștepta. Rămân însă provocări, de la inflația ridicată la consecințele unei război brutal împotriva drogurilor purtat de președintele Rodrigo Duterte.
Criticii spun că în numele acestui război împotriva drogurilor, polițiștii au ucis, fără procese, mii de oameni.
Fiica lui Duterte, Sara, care a candidat pentru funcția de vicepreședinte alături de Marcos jr, conduce și ea detașat în numărătoarea parțială.
Sara Duterte, în vârstă de 43 de ani, părea pregătită să îl înlocuiască pe tatăl ei la palatul prezidențial, deoarece sondajele de opinie o plasau cu mult în fața altor posibili pretendenți, inclusiv Marcos jr.
Dar ea i-a uimit pe observatorii politici – și se pare că și pe tatăl ei – după ce a ajuns la un acord cu fiul fostului dictator pentru a candida la vicepreședinție.
Președintele în exercițiu a fost un aliat ambiguu al familiei Marcos în ultimele luni. Rodrigo Duterte a refuzat să susțină un candidat – o premieră pentru un președinte în exercițiu. Relația lui Duterte cu familia Marcos este ambivalentă: tatăl său a fost secretar de stat în timpul lui Marcos sr înainte de dictatură, dar mama sa a condus protestele anti-Marcos în timpul legii marțiale, în orașul Davao.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_708457dc46d466abcdbae731c3facf42.jpg)

:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_69446547036098e9334bcfba71a8d8ce.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_0fe43a86e0f12b61945a431d5c578369.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_61a95c4da299f5b727a0be3ea410a08f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_d1b546cc8666bc1bd101d22c5bf0f04a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_d98ee9267835bb7b0deda8dfb30549a2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_0d74d3754878b5d5117d911fb9052f5e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_a55fd97a1e93d2a996678a78f2e0a17e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_d53e647239cde99ef72862e5086b73f6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_34730a94a5462de3ea17eb17455b72bc.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.